În noiembrie 1975, Frank Sinatra a făcut o vizită istorică la Teheran, în Iran, la apogeul carierei sale, o călătorie care nu a fost doar o altă oprire în cadrul turneului său mondial, dar un mare gest filantropic, ce a inclus două spectaculoase concerte caritabile, unul dintre ele fiind dedicat National Welfare Organization for the Blind, și având loc la Roudaki Hall, unde s-a întâlnit cu împărăteasa Farah Pahlavi, al doilea având loc pe stadionul Arya Mehr Sport Complex.
Frank Sinatra și-a făcut intrarea la Teern în stilul care i-a definit cariera – de superstar: avion privat, orchestră personală de 35 de membri, managerul Mickey Rudin și un hairstylist.
La mijlocul anilor 1970, Iranul – condus de șahul Mohammad Reza Pahlavi – era un centru cosmopolit, atrăgând celebrități occidentale, oameni de afaceri și diplomați. Eforturile de modernizare ale șahului și resursele generoase de petrol ale Iranului au transformat Teheranul într-o destinație fascinantă și un loc preferat pentru evenimente de profil înalt. Iar prezența lui Sinatra acolo a făcut parte dintr-un schimb cultural mai amplu între Iran și Occident, spectacolul lui fiind organizat în scop caritabil.
Guvernul iranian și organizatorii locali, la rândul lor, l-au întâmpinat pe Sinatra pe măsură – au întins covorul roșu, asigurându-i cazare de cinci stele la Hilton Tehran.
Sinatra a susținut, așadar, două concerte în Teheran, primul, așa cum am și menționat, fiind o gală caritabilă sofisticată, cu un public ales, încasările mergând către Organizația Națională de Asistență Socială pentru Nevăzători. Biletele au fost exclusiviste și scumpe, atrăgând regalitatea iraniană, inclusiv membri ai familiei Pahlavi, diplomați și demnitari străini, magnați și mondenități. Sinatra a interpretat cele mai mari hituri ale sale, printre care și memorabilele My Way, Fly Me to the Moon și New York, New York.
Al doilea concert a fost ceva mai puțin formal, dar la fel de exploziv și admirabil, adresându-se elitei cosmopolite din Teheran, farmecul etern și vocea puternică ale lui Sinatra cucerind definitiv publicul și consolidându-i, pentru a n-a oară, statutul de unul dintre cei mai mari artiști din toate timpurile.
Sinatra a impresionat Iranul, dar și Iranul l-a impresionat pe Sinatra, care întrebat cum s-a simțit la Teheran, a declarat că a fost încântat de hotelurile de lux, de viață de noapte agitată și de scena artistică vibrantă. Cu toate acestea, vizita sa a avut loc cu doar patru ani înainte de Revoluția iraniană, fiind un moment rar de schimb cultural între occidentali și iranieni înainte ca relațiile să se deterioreze.
După 1979, peisajul cultural al Iranului s-a schimbat dramatic. Vizita lui Frank Sinatra din 1975 a fost unul dintre ultimele spectacole occidentale majore din Iran înainte ca revoluția islamică să impună restricții severe asupra muzicii și artei străine. După instaurarea Republicii Islamice, concertele de muzică occidentală au fost interzise, iar artiștii internaționali nu au mai avut voie să susțină spectacole în țară. Evenimentele culturale au fost supuse unei cenzuri riguroase, iar atmosfera liberală a anilor 1970 a dispărut pentru decenii întregi.
Evenimentele din era Pahlavi, în special cele asociate cu Occidentul, au fost efectiv șterse din narativa oficială sau marginalizate, concertele lui Sinatra – simbol ale unei epoci de relații strânse cu SUA – nemaifiind comemorate ori amintite în vreun fel oficial în Iran.
Reconstituirea acestui eveniment este o provocare din cauza lipsei surselor directe. Pe de o parte, arhivele oficiale iraniene din epoca șahului sunt inaccesibile, iar conservarea materialelor culturale a fost neglijată. Pe de altă parte, sursele americane au acordat doar o atenție limitată scurtei opiri în Iran, focalizându-se pe concertele din Las Vegas sau Europa. Prin urmare, cercetarea se bazează în principal pe presa de atunci (cum ar fi ziarul Kayhan International) și pe mărturiile directe ale participanților, multe dintre acestea fiind doar în format fizic sau neindexate online.
Relațiile dintre SUA și Iran s-au rupt dramatic după Revoluția din 1979 și Criza Ostaticilor. În acest context, colaborările culturale din trecut – inclusiv vizitele celebrităților americane – au devenit un subiect delicat politic. În noul Iran, referințele la cultura occidentală au fost fie cenzurate, fie reinterpretate ca simboluri ale „corupției” regimului Pahlavi.
Astăzi, pe un fond de relații internaționale încă tensionate, povestea călătoriei lui Sinatra la Teheran servește ca o amintire fugară a unei ere în care muzica reușea să depășească granițele. Pentru spectatorii prezenți atunci, a rămas o experiență de neuitat. Iar pentru istorici și iubitori ai Marelui Frank, ea rămâne o poveste captivantă despre farmec, fast și o conexiune globală uitată.
Sursa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Frank_Sinatra:_Live_at_Aryamehr_Stadium
Frank Sinatra – La voz (vocea). De ce a fost Sinatra atât de special?
Pe Frank Sinatra îl doreau femeile, bărbaţii şi FBI-ul. Legăturile lui cu mafia şi alte secrete
Paul Newman, Regele Cool. „Te dezvolți doar atunci când ești singur”