Home » D:News » Ce se întâmplă atunci când explodează o bombă nucleară?

Ce se întâmplă atunci când explodează o bombă nucleară?

Publicat: 12.03.2022

Invazia Rusiei în Ucraina a sporit riscul unui conflict nuclear. În aceste condiții, mulți se întreabă cum ar arăta o explozie a unei bombe nucleare și ce s-ar întâmpla după aceea?

Răspunsul depinde, bineînțeles, de numărul de arme lansate. Rusia și Statele Unite dețin 90% din armele nucleare din lume, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani. Rusia are 1.588 de arme desfășurate pe rachete intercontinentale, care au o rază de acțiune de cel puțin 5.500 de kilometri și baze de bombardiere grele, care găzduiesc avioane capabile să transporte și să lanseze o încărcătură nucleară, iar SUA deține 1.644 de arme pregătite în același mod.

Un război nuclear la scară largă ar putea reprezenta cu ușurință un eveniment de extincție pentru omenire – nu doar din cauza morților inițiale, ci și din cauza răcirii globale, așa-numita iarnă nucleară, care ar urma.

Ce sunt armele atomice tactice?

Poate că un scenariu mai probabil, potrivit unor experți în politică externă, implică un conflict nuclear la scară limitată, folosind așa-numitele arme atomice tactice. Potrivit James Martin Center for Nonproliferation Studies, 30% până la 40% din arsenalul american și rusesc este alcătuit din aceste bombe de mici dimensiuni, care au o rază de acțiune mai mică de 500 de kilometri pe uscat și de 600 de kilometri pe mare sau în aer. Aceste arme ar avea totuși un impact devastator în apropierea zonei de explozie, dar nu ar crea o apocalipsă nucleară globală.

Există diferite tipuri și dimensiuni de arme nucleare, dar bombele moderne încep prin declanșarea unei reacții de fisiune. Fisiunea este divizarea nucleelor atomilor grei în atomi mai ușori – un proces care eliberează neutroni. Acești neutroni, la rândul lor, pot intra în nucleele atomilor din apropiere, scindându-i și declanșând o reacție în lanț, scăpată de sub control.

Atac nuclear
Statele Unite au reușit să obțină primele această armă și au decis să o folosească împotriva Japoniei. În 6 august 1945, a fost lansată prima bombă nucleară asupra orașului Hiroshima și trei zile mai târziu asupra orașului Nagasaki. Credit foto: Pixabay

Bombele cu fisiune, cunoscute uneori sub numele de bombe atomice sau bombe A, au distrus Hiroshima și Nagasaki, Japonia. Cu toate acestea, multe arme moderne au potențialul de a produce pagube și mai mari. Bombele termonucleare, sau bombe cu hidrogen, folosesc puterea reacției inițiale de fisiune pentru a fuziona atomii de hidrogen în interiorul armei, scrie LiveScience.

O minge de foc cu temperaturi asemănătoare căldurii din centrul Soarelui

Această reacție de fuziune declanșează încă mai mulți neutroni, care creează mai multă fisiune. Rezultatul, potrivit Union of Concerned Scientists, este o minge de foc cu temperaturi care se potrivesc cu căldura din centrul soarelui. Bombele termonucleare au fost testate, dar nu au fost folosite niciodată în luptă.

Prezența la punctul zero al unei astfel de explozii înseamnă moarte instantanee. Aceste decese ar fi cauzate de incendii, expunere intensă la radiații și alte leziuni fatale. Unele dintre aceste persoane ar fi rănite de presiunea provocată de explozie, în timp ce majoritatea ar fi expuse la răni provocate de clădirile prăbușite. Majoritatea clădirilor pe o rază de 0,8 km de la detonare ar fi dărâmate sau puternic avariate.

În ceea ce îi privește pe supraviețuitori, aceștia ar transporta praf radioactiv și ar trebui să fie decontaminați. Cei mai mulți ar suferi probabil arsuri termice din cauza exploziei termice inițiale.

Radiația, consecința secundară și tăcută a unei explozii nucleare

Bombele cu fisiune lansate asupra Japoniei au creat precipitații locale, potrivit Nuclear Choices for the Twenty-First Century, dar armele termonucleare moderne aruncă în aer materiale radioactive la înălțime, în stratosferă, permițând precipitații globale.

Riscul de precipitații radioactive este cel mai grav în cele 48 de ore de la explozie. Supraviețuitorii expuși la precipitații radioactive prezintă un risc ridicat de cancer pe tot restul vieții.

Radioactivitatea și precipitațiile radioactive ar avea efecte grave asupra mediului și sănătății. În funcție de amploarea unui conflict nuclear, exploziile ar putea afecta chiar și clima.

Cenușa și funinginea injectate în atmosferă în timpul unui război nuclear ar putea avea un efect serios de răcire a climei dacă ar fi lansate suficiente bombe. În timp ce una sau două explozii nucleare nu ar avea efecte globale, detonarea a 100 de arme de mărimea celei lansate asupra Hiroshimei în 1945 ar scădea temperaturile globale sub cele din Mica Epocă Glaciară, care a avut loc între aproximativ 1300 și 1850, potrivit unei analize din 2012 publicată în The Bulletin of the Atomic Scientists.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Rusia ar fi testat o rachetă nucleară, iar în timpul experimentului s-a produs o explozie. Locuitorii, sfătuiţi să ia iod

O explozie cosmică ar fi dus la dispariția unei culturi importante în urmă cu 1.500 de ani

Record doborât pentru obținerea energiei prin fuziune nucleară. Cercetătorii au obținut 10 cvadrilioane de wați

Ce efect are o explozie nucleară asupra berii? Rezultatul este remarcabil

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia