Home » D:News » Ce se întâmplă atunci când explodează o bombă nucleară?

Ce se întâmplă atunci când explodează o bombă nucleară?

Publicat: 12.03.2022

Invazia Rusiei în Ucraina a sporit riscul unui conflict nuclear. În aceste condiții, mulți se întreabă cum ar arăta o explozie a unei bombe nucleare și ce s-ar întâmpla după aceea?

Răspunsul depinde, bineînțeles, de numărul de arme lansate. Rusia și Statele Unite dețin 90% din armele nucleare din lume, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani. Rusia are 1.588 de arme desfășurate pe rachete intercontinentale, care au o rază de acțiune de cel puțin 5.500 de kilometri și baze de bombardiere grele, care găzduiesc avioane capabile să transporte și să lanseze o încărcătură nucleară, iar SUA deține 1.644 de arme pregătite în același mod.

Un război nuclear la scară largă ar putea reprezenta cu ușurință un eveniment de extincție pentru omenire – nu doar din cauza morților inițiale, ci și din cauza răcirii globale, așa-numita iarnă nucleară, care ar urma.

Ce sunt armele atomice tactice?

Poate că un scenariu mai probabil, potrivit unor experți în politică externă, implică un conflict nuclear la scară limitată, folosind așa-numitele arme atomice tactice. Potrivit James Martin Center for Nonproliferation Studies, 30% până la 40% din arsenalul american și rusesc este alcătuit din aceste bombe de mici dimensiuni, care au o rază de acțiune mai mică de 500 de kilometri pe uscat și de 600 de kilometri pe mare sau în aer. Aceste arme ar avea totuși un impact devastator în apropierea zonei de explozie, dar nu ar crea o apocalipsă nucleară globală.

Există diferite tipuri și dimensiuni de arme nucleare, dar bombele moderne încep prin declanșarea unei reacții de fisiune. Fisiunea este divizarea nucleelor atomilor grei în atomi mai ușori – un proces care eliberează neutroni. Acești neutroni, la rândul lor, pot intra în nucleele atomilor din apropiere, scindându-i și declanșând o reacție în lanț, scăpată de sub control.

Atac nuclear
Statele Unite au reușit să obțină primele această armă și au decis să o folosească împotriva Japoniei. În 6 august 1945, a fost lansată prima bombă nucleară asupra orașului Hiroshima și trei zile mai târziu asupra orașului Nagasaki. Credit foto: Pixabay

Bombele cu fisiune, cunoscute uneori sub numele de bombe atomice sau bombe A, au distrus Hiroshima și Nagasaki, Japonia. Cu toate acestea, multe arme moderne au potențialul de a produce pagube și mai mari. Bombele termonucleare, sau bombe cu hidrogen, folosesc puterea reacției inițiale de fisiune pentru a fuziona atomii de hidrogen în interiorul armei, scrie LiveScience.

O minge de foc cu temperaturi asemănătoare căldurii din centrul Soarelui

Această reacție de fuziune declanșează încă mai mulți neutroni, care creează mai multă fisiune. Rezultatul, potrivit Union of Concerned Scientists, este o minge de foc cu temperaturi care se potrivesc cu căldura din centrul soarelui. Bombele termonucleare au fost testate, dar nu au fost folosite niciodată în luptă.

Prezența la punctul zero al unei astfel de explozii înseamnă moarte instantanee. Aceste decese ar fi cauzate de incendii, expunere intensă la radiații și alte leziuni fatale. Unele dintre aceste persoane ar fi rănite de presiunea provocată de explozie, în timp ce majoritatea ar fi expuse la răni provocate de clădirile prăbușite. Majoritatea clădirilor pe o rază de 0,8 km de la detonare ar fi dărâmate sau puternic avariate.

În ceea ce îi privește pe supraviețuitori, aceștia ar transporta praf radioactiv și ar trebui să fie decontaminați. Cei mai mulți ar suferi probabil arsuri termice din cauza exploziei termice inițiale.

Radiația, consecința secundară și tăcută a unei explozii nucleare

Bombele cu fisiune lansate asupra Japoniei au creat precipitații locale, potrivit Nuclear Choices for the Twenty-First Century, dar armele termonucleare moderne aruncă în aer materiale radioactive la înălțime, în stratosferă, permițând precipitații globale.

Riscul de precipitații radioactive este cel mai grav în cele 48 de ore de la explozie. Supraviețuitorii expuși la precipitații radioactive prezintă un risc ridicat de cancer pe tot restul vieții.

Radioactivitatea și precipitațiile radioactive ar avea efecte grave asupra mediului și sănătății. În funcție de amploarea unui conflict nuclear, exploziile ar putea afecta chiar și clima.

Cenușa și funinginea injectate în atmosferă în timpul unui război nuclear ar putea avea un efect serios de răcire a climei dacă ar fi lansate suficiente bombe. În timp ce una sau două explozii nucleare nu ar avea efecte globale, detonarea a 100 de arme de mărimea celei lansate asupra Hiroshimei în 1945 ar scădea temperaturile globale sub cele din Mica Epocă Glaciară, care a avut loc între aproximativ 1300 și 1850, potrivit unei analize din 2012 publicată în The Bulletin of the Atomic Scientists.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Rusia ar fi testat o rachetă nucleară, iar în timpul experimentului s-a produs o explozie. Locuitorii, sfătuiţi să ia iod

O explozie cosmică ar fi dus la dispariția unei culturi importante în urmă cu 1.500 de ani

Record doborât pentru obținerea energiei prin fuziune nucleară. Cercetătorii au obținut 10 cvadrilioane de wați

Ce efect are o explozie nucleară asupra berii? Rezultatul este remarcabil

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem