Shake-ul creat de chef-ul cu stea Michelin Miller Prada pentru brandul Hermosa, vândut în studiourile Barry’s arată ca o versiune comestibilă a picturii Starry Night, spune fondatoarea Hermosa, Erika Tamayo. Ritualul de consum e la fel de pretențios: o pulverizare de aromă de cafea pe capac, poziționarea corectă a paiului, apoi o „ploaie” de șofran cu efect „de îmbunătățire a dispoziției”.
Gustul? Surprinzător de bun, cremos și echilibrat, departe de textura nisipoasă a shake-urilor proteice obișnuite. Prețul este de 11 lire, ușor piperat, dar deloc ieșit din comun în lumea tot mai pretențioasă a băuturilor proteice, notează The Guardian.
„Am creat acest shake ca o declarație, pentru că sănătatea este un lux în care oamenii investesc”, spune Tamayo.
Iar Hermosa nu este singură. În Londra, Elevate vinde shake-uri proteice de aproape 9 lire, promovate ca „boost-uri” pentru dispoziție, iar Soho House propune smoothie-uri „de club”, cu nume inspirate din cocktailuri. Fenomenul a explodat după succesul viral al lanțului american Erewhon, emblematic pentru wellness-ul de lux: smoothie-uri de peste 20 de dolari, apă „hiper-oxigenată”, căpșuni japoneze la preț de bijuterie și colaborări cu celebrități precum Olivia Rodrigo sau Bella Hadid. În 2023, compania a depășit 171 de milioane de dolari în venituri, deși are doar 11 magazine.
În spatele acestor băuturi „instagramabile” stă o industrie colosală. Piața globală a proteinelor valorează 24,8 miliarde de dolari, iar cererea a crescut atât de mult încât s-a ajuns la o penurie de zer, ingredientul principal al majorității pudrelor proteice. Un sondaj YouGov arată că un sfert dintre adulții britanici consumă regulat shake-uri proteice, procentul urcând la 37% în rândul tinerilor.
Departe de originile lor actuale, aceste produse au început ca adevărate „nămoluri” proteice. În 1865, Justus von Liebig lansa Extract of Meat ( un lichid din resturi de carne topită), precursorul cubului Oxo. La finalul secolului XIX au apărut primele pudre comerciale, iar în anii 1950 shake-urile au cunoscut un salt odată cu Super Hi-Protein, creat de antrenorul echipei olimpice americane. În anii 1970, dietele bazate exclusiv pe shake-uri făceau ravagii în SUA, până la investigații guvernamentale privind riscurile lor.
Astăzi, shake-ul proteic nu mai este un aliment pentru culturiști, ci un simbol al wellness-ului de lux, reinventat cu spumă de șofran, superalimente și branding de cinci stele. Iar apetitul pentru pare abia la început.
Riscul la care se expun persoanele care iau suplimente de melatonină
Suplimentele de colagen funcționează sau nu?
Creatina, un supliment popular în rândul sportivilor, ar putea trata depresia
Suplimente din „orez roșu”, retrase de pe piață după ce cinci oameni au murit