O nouă descoperire rescrie istoria primelor culturi arhaice ale Europei

Noul studiu pune în lumină faptul că cele două grupuri au coexistat până când noile populaţii s-au integrat în comunităţile băştinaşe, scrie Science Daily.

Studiile precedente scoteau la lumină o interacţiune mai puţin prietenoasă, incluzând războaie şi competiţie între cele două grupuri.

• De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?
• Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani

Aşadar, tranziţia neolitică de acum 10.000 de ani, de la stilul de viaţă de vânător-culegător la unul sedentar, care a introdus agricultura, a fost un mister care a fost amplu dezbătut.

Numeroase studii au arătat că primii fermieri de pe tot continentul, de la Paninsula Iberică la Peninsula Scandinavă, aveau un strămoş comun în Orientul Apropiat, lucru neaşteptat având în vedere diversitatea populaţiilor din Europa din acea perioadă. Mai interesant este că studiile genetice au arătat că primii fermieri aveau moşteniri genetice de ale băştinaşilor., aspect care a rămas neanalizat în detaliu până la acest studiu.

Cercetarea, realizată de o echipă internaţională de cercetători de la Şcoala Medicală Harvard, Academia de Ştiinţe din Ungaria şi Institutul Max Planck, s-a concentrat pe interacţiunile regionale dintre primii fermieri şi populaţiile de vânători-culegători din trei locuri diferite din Europa: Peninsula Iberică, Europa nord-centrală şi Câmpia Panonică. Savanţii au realizat studii genetice asupra a 180 de fermieri din perioada 6000 – 2200 î.e.n., dintre care 130 au fost descrişi pentru prima dată în acest studiu.

„Am descoperit că amestecul de vânători-culegători a variat foarte mult între cele trei regiuni”, a precizat Mark Lipson, cercetător la Harvard. „Acest lucru înseamnă că vânătorii-culegători au fost integraţi, încet dar sigur, în primele comunităţi de fermieri”.

Deşi procentul de gene de vânători-culegători nu a fost ridicat, acesta a crescut în timp, ceea ce sugerează că aceste populaţii băştinaşe nu au fost exterminate şi, mai degrabă, cele două grupuri au coexistat. Mai mult decât atât, fermierii din fiecare locaţie s-au amestecat doar cu vânătorii-culegători din aceeaşi regiune, sugerând că odată stabiliţi au rămas acolo.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un sit arheologic unic vechi de 4.900 de ani a fost descoperit în Danemarca. Poate fi vorba de un loc sacru

Inscripţia de 6.000 de ani care rescrie istoria Egiptului. Este cu un mileniu mai vechi decât credeam înainte

Ornamente uimitoare descoperite într-un sit arheologic vechi de 7000 de ani. ”Mormântul este excepţional”

Ce a declanşat explozia demografică de la începutul epocii neolitice? Cercetătorii americani au găsit răspunsul