Fosile descoperite în Belize prezintă ultimul an din viaţa leneşului uriaş

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Dintele, parţial fosilizat, al creaturii conţine suficient ţesut pentru a putea fi analizat cu izotopi de carbon şi oxigen pentru a determina ce a mâncat în ultimul an din viaţa sa.

Informaţiile obţinute de specialişti prezintă şi climatul din regiune, din perioada respectivă. „Am început studiul cu ajutorul izotopilor pentru a determina mediul în care aceste mamifere uriaşe au dispărut pentru a face loc apariţiei oamenilor. În cadrul procesului am descoperit ce parte a dintelui este propice pentru analize”, a declarat absolventul Universităţii din Ilinois, Jean T. Larmon, ce a condus cercetarea alături de profesorii de antropologie Lisa Lucero şi Stanley Ambrose, scrie Phys.

• Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
• Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar

Rezultatele „se adăugă dovezilor anterioare conform cărora mulţi factori, alături de schimbările climatice, au contribuit la dispariţia megafaunei în Americi”, a declarat Lucero. „Unul dintre aceşti factori ar putea fi apariţia oamenilor în zonă acum 12.000-13.000 de ani”, a mai explicat el.

Dinţii leneşilor gigant descoperiţi anterior diferă de cei ai altor mamifere masive, precum mamuţii ce au dispărut în urmă cu 14.000-10.000 de ani. „Dinţii leneşilor uriaşi nu au smalţ, ce este utilizat deseori pentru determinarea alimentaţiei pe care a avut-o un mamifer”, a declarat Larmon.

Prin intermediul microscopiei catodoluminescente, specialiştii au descoperit ortodentină intactă. „Acest lucru ne-a permis să observăm modificările alimentare ale leneşilor din diferite anotimpuri şi tipuri climatice pentru prima dată. De asemenea, ţesutul ne-a permis datarea cu radiocarbon”, a afirmat Larmon.

Rezultatele au arătat că leneşii uriaşi au trăit într-o perioadă secetoasă, ce a durat câteva luni. De asemenea, creatura a trăit în savană şi a consumat o varietate de plante.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Primii oameni au coexistat 25.000 de ani alături de megafauna din Australia. Continentul a început să fie populat în urmă cu 65.000 de ani

”Uriaşii” planetei sunt în pericol de dispariţie din cauza activităţii oamenilor

Verdict: crimă! Oamenii au distrus megafauna

După 12.000 de ani, planeta încă suferă din cauza dispariţiei megafaunei