Home » Istorie » „Dragonul zburător” din Transilvania, descoperirea uriaşă făcută de cercetători români şi americani

„Dragonul zburător” din Transilvania, descoperirea uriaşă făcută de cercetători români şi americani

Publicat: 27.11.2019
Fragmente ale unei noi specii de reptilă zburătoare, un pterozaur care a trăit în Cretaciul superior continental în zona de astăzi a Transilvaniei, au fost descoperite de o echipă de cercetători români şi americani.

Cercetătorii Alexandru Solomon (Muzeul Judeţean Mureş şi Universitatea Babeş-Bolyai), Vlad Codrea (Universitatea Babeş-Bolyai), Márton Venczel (Muzeul Ţării Crişurilor şi Universitatea Babeş-Bolyai) şi Gerald Grellet-Tinner (CONICET, Argentina, Muzeul de Istorie al Insulei Orcas, Eastsound, WA, SUA) au descoperit fosilele unei noi reptile zburătoare, un pterozaur de dimensiuni mari, care vieţuia într-o insulă populată cu specii de dinozauri pitici din actuala Transilvania.

„Descoperirea lui Albadraco tharmisensis, un nou gen şi specie de pterozaur azhdarchid din Maastrichtianul Formaţiunii de Şard, din zona sud-vestică a Bazinului Transilvaniei (judeţul Alba, România), este de un interes remarcabil pentru comunitatea ştiinţifică deoarece reprezintă primul azhdarchid de dimensiuni mari descris din Insula Haţeg”, se arată într-un comunicat de presă al UBB. 

Mărimea noului pterozaur se încadrează între cea a pterozaurului Eurazhdarcho langendorfensis (dimensiunea medie), descoperit în urmă cu mai bine de şase ani în apropiere de Sebeş, şi a formei gigantice Hatzegopteryx thambema, denumit şi „Înfricoşătorul zburător din Haţeg”, ce a fost descoperit în 1978 de către profesorul Dan Grigorescu în zona Haţegului. 

„(Noua descoperire n.r.) confirmă astfel co-existenţa azhdarchidaelor maastricthiene de dimensiuni medii, mari şi gigantice în România. În plus, pe lângă Mistralazhdarcho maggii, A. tharmisensis reprezintă a doua descriere a unui pterozaur azhdarchid de dimensiuni mari din Cretacicul tardiv al Europei. În sfârşit, acest nou taxon dovedeşte un ecosistem extrem de divers în Cretacicul Insulei Haţeg”, mai precizează sursa citată.

Fosilele au fost descoperite în Oarda de Jos, parte componentă a oraşului Alba Iulia, astfel că denumirea generică derivă de la numele judeţului Alba şi din latinescul „draco”, care înseamnă dragon. Denumirea speciei a fost stabilită după „Tharmis”, numele dacic al actualei Alba Iulia. 

 

Albadraco tharmisensis (galben) comparat cu ceilalţi doi pterozauri azhdarchizi cunoscuţi din România (Eurazhdarcho langendorfensis şi Hatzegopteryx thambema)/ Credit foto: UBB

Prezenţa a două fragmente de „cioc” bine conservate şi a unei vertebre cervicale care revin lui A. tharmisensis semnifică prima semnalare din Europa a unui fragment de premaxilar şi a unei simfize mandibulare asociate, provenite de la acelaşi individ. „O serie de caractere morfologice ale premaxilarului şi simfizei mandibulare observate la A. tharmisensis se regăsesc şi la Bakonydraco galaczi (descoperit în Ungaria), sugerând posibilitatea ca aceşti doi taxoni, deşi separaţi de o relativ îndelungată durată de timp, să aparţină unui grup distinct de Azhdarchidae”, afirmă cercetătorii în comunicatul de presă. 

În plus, vertebra cervicală provenită de la A. tharmisensis confirmă existenţa azhdarcharidelor cu gât scurt în Insula Haţeg. „Nu în cele din urmă, prezenţa a două rânduri de foramene pe feţele laterale ale premaxilarului, reprezintă cea dintâi semnalare la nivel mondial, a unei astfel de specificităţi pentru un azhdarchid cretacic superior”, mai precizează sursa citată.

Cercetătorii sunt convinşi că albadraco tharmisensis a făcut parte din ecosistemele terestre insulare ale arhipelagului Oceanului Tethys, ocean din era Mezozoică şi la care actuala Românie ar fi avut ieşire.

În contextul în care multe dintre scheletele de pterozaur, cu excepţia celor din depozite cu păstrări excepţionale (de tip „lagerstätte”), sunt precar conservate şi, în mare parte, incomplete, noua descoperire este foarte importantă, în ciuda numărului mic de oase, deoarece aduce date noi în ceea ce priveşte anatomia, comportamentul şi distribuţia paleobiogeografică a acestor reptile zburătoare.

Echipa de cercetători a descris descoperirea noi specii de pterozaur în Cretaceous Research.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cel mai mare Pterozaur din lume, descoperit în România cucereşte lumea

 

Pterosaurii uriasi puteau zbura de la un continent la altul

Ce caută balenele în deşert?

 

Zeci de specii de reptile zburătoare brăzdau cerul Europei

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum renunțăm la obiceiurile proaste? O substanță chimică din creier, recent descoperită, deține secretul
Cum renunțăm la obiceiurile proaste? O substanță chimică din creier, recent descoperită, deține secretul
Există sau nu Planeta 9 în Sistemul Solar? O descoperire pune la îndoială teoria astronomilor!
Există sau nu Planeta 9 în Sistemul Solar? O descoperire pune la îndoială teoria astronomilor!
Telescopul James Webb dezvăluie două amurguri complet diferite pe o lume extraterestră
Telescopul James Webb dezvăluie două amurguri complet diferite pe o lume extraterestră
Veolia România a premiat câștigătorii concursului de biodiversitate „Olimpiada Natura dintre Ape”, prima ediție organizată la nivel național
Veolia România a premiat câștigătorii concursului de biodiversitate „Olimpiada Natura dintre Ape”, prima ediție ...
Păsările izolate pe insule evoluează diferit față de restul speciei
Păsările izolate pe insule evoluează diferit față de restul speciei
O ploaie invizibilă de substanțe chimice eterne cade pe întreaga planetă
O ploaie invizibilă de substanțe chimice eterne cade pe întreaga planetă
Chiar și sub anestezie, o parte a creierului nu adoarme niciodată, dezvăluie un studiu
Chiar și sub anestezie, o parte a creierului nu adoarme niciodată, dezvăluie un studiu
Studenții își pierd rapid capacitatea de a citi
Studenții își pierd rapid capacitatea de a citi
Utilizarea rețelelor de socializare a fost asociată cu o sănătate mintală mai precară la începutul adolescenței
Utilizarea rețelelor de socializare a fost asociată cu o sănătate mintală mai precară la începutul adolescenței
Cea mai misterioasă piatră de la Stonehenge a parcurs 700 de kilometri de-a lungul Marii Britanii
Cea mai misterioasă piatră de la Stonehenge a parcurs 700 de kilometri de-a lungul Marii Britanii
Ce este Marele Atractor și de ce ne îndreptăm spre el cu 600 de kilometri pe secundă?
Ce este Marele Atractor și de ce ne îndreptăm spre el cu 600 de kilometri pe secundă?
Record doborât de două ori în doar câteva ore la Cupa Mondială
Record doborât de două ori în doar câteva ore la Cupa Mondială
O destinație preferată de români nu poate fi vizitată vara aceasta
O destinație preferată de români nu poate fi vizitată vara aceasta
Vremea se schimbă radical! Ce se întâmplă cu temperaturile în următoarele patru săptămâni?
Vremea se schimbă radical! Ce se întâmplă cu temperaturile în următoarele patru săptămâni?
Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti
Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti
Cea mai vârstnică studentă din România a terminat facultatea la 90 de ani
Cea mai vârstnică studentă din România a terminat facultatea la 90 de ani
Frazele spuse într-o relație care prevestesc o despărțire, potrivit psihologiei
Frazele spuse într-o relație care prevestesc o despărțire, potrivit psihologiei
Au trecut 36 de ani de la Mineriadă. MAE anunță desecretizarea arhivelor diplomatice
Au trecut 36 de ani de la Mineriadă. MAE anunță desecretizarea arhivelor diplomatice