Prima cultură a oamenilor moderni a durat cu 20.000 de ani mai mult decât s-a crezut anterior

Stilurile de unelte din piatră pe care Homo sapiens le-a luat la plecarea din Africa și le-a răspândit în mare parte din lume au fost treptat înlocuite cu altele noi, considerându-se mult timp că s-a renunțat la folosirea lor în urmă cu circa 30.000 de ani. Noi descoperiri relevă, însă, faptul că în Africa de Vest această tranziție a avut loc mult mai târziu decât în restul lumii, noi tipuri de unelte și instrumente din piatră au apărut cu numai aproximativ 11.000 de ani în urmă.

Cu mult înainte de apariția omului modern (Homo sapiens), alte specii umane timpurii au rafinat instrumentele din piatră. Primele oseminte ale propriei noastre specii sunt asociate cu apariția unui stil distinctiv de instrumente de exfoliere, raclete și pietre de șlefuire, antropologii denumind perioada Evul Mediu al Pietrei (acum 280.000-50.000 de ani).

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

După cum sugerează și numele, a existat și o epocă de piatră ulterioară, marcată de instrumente mult mai mici și mărgele din coajă de struț. Acestea au apărut pentru prima dată cu aproximativ 67.000 de ani în urmă și se credea că, în urmă cu 30.000 de ani, au înlocuit instrumentele mai mari care au ajutat omenirea timp de aproape 300.000 de ani peste tot în Africa.

Descoperiri făcute în Senegal contestă vechea teorie despre primele unelte ale oamenilor moderni

Dr. Eleanor Scerri, de la Institutul Max Planck pentru Știința Istoriei Umane, din Germania, a contestat această teorie pe baza cercetărilor pe care le-a făcut în special în sit-uri din Senegal.

„Africa de Vest este o adevărată frontieră pentru studiile despre evoluția oamenilor. Nu știm aproape nimic despre ceea ce s-a întâmplat în adânca preistorie”, a spus Scerri. „Aproape tot ceea ce știm despre originile umane este extrapolat din descoperirile din părțile mici din estul și sudul Africii”, a mai spus ea.

Dr. Eleanor Scerri a colaborat cu dr. Khady Niang, de la Universitatea din Cheikh Anta Diop, Senegal, pentru a studia siturile din Senegal în care oamenii au rămas în diverse medii, care variază de la pădurile tropicale dese la marginile deșertului.

În studiul publicat în Scientific Reports, aceștia descriu abundența de unelte din Evul Mediu al Pietrei, descoperite în zone din apropierea a două dintre râurile principale ale țării. Folosind luminescenţa stimulată optic(OSL), care măsoară cât timp a stat îngropat un obiect departe de lumina Soarelui, cercetătorii au datat unul cu 21.000-24.000 de ani în urmă, iar altul ca având o vechime de 11.000 de ani.

Analizele moderne confirmă descoperiri mai vechi

Scerri și ceilalți coautori ai studiului au afirmat că noile informații obținute în urma analizei OSL sunt în concordanță cu descoperirirea lor anterioară a unor instrumente din Evul Mediu al Pietrei într-un alt sit senagalez vechi de 11.600 de ani. Alte site-uri din Africa de Vest nu au fost datate la fel de precis, dar ar putea avea o vechime cuprinsă între 20.000-25.000 de ani.

Dr. Jimbob Blinkhorn, co-autor al studiului, atribuie supraviețuirea instrumentelor izolării regiunii de restul umanității de atunci. „La nord, regiunea întâlnește deșertul Sahara. La est, există pădurile tropicale din Africa Centrală, care au fost adesea desprinse din pădurile tropicale din Africa de Vest în perioadele de secetă și fragmentare”, a spus el, potrivit Eurekalert.

Homo Sapiens din Africa trăiau acum 10.000 de ani în comunități subdivizate

Cercetătorii consideră că această ipoteză se potrivește cu studiile genetice care sugerează că oamenii africani care au trăit în ultimii 10 mii de ani erau parte din populații foarte subdivizate.

Mai mult, climatul Africii de Vest pare să fi fost mai stabil în ultima eră glaciară comparativ cu restul continentului.

Fără presiunea schimbării condițiilor, oamenii care trăiau în regiune ar fi putut să nu fie nevoiți să renunțe la uneltele și instrumentele din piatră care i-au ajutat atât de bine pe strămoșii lor. Aproape de începutul Holocenului, umiditatea mai mare a contribuit la expansiunea pădurilor din Africa de Vest, legându-le eventual de cele din Africa Centrală și determinând un schimb cultural.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum a reuşit Homo sapiens să devină singura specie umană

Omul de Neanderthal nu era mai violent decât Homo sapiens, conform unei noi descoperiri

Vechi bucăți de piatră dezvăluie cum a avut loc migrația oamenilor din Africa

Oasele celor mai vechi oameni moderni, descoperite în Bulgaria, oferă noi detalii despre Homo sapiens