Frica din timpul Războiului Rece a ajutat orașul Helsinki să construiască un adevărat paradis în subteran

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Peste 300 kilometri de tuneluri șerpuiesc pe sub Helsinki, oferind un loc de joacă subteran pentru locuitorii și vizitatorii capitalei Finlandei.

Însă, ascunse în spatele atracțiilor subterane, care includ o biserică, un muzeu, un patinoar pentru hochei, o pistă de karting și multe altele, se află adăposturi de urgență pline cu echipamente care pot salva vieți. Printre acestea se numără sisteme de filtrare a aerului, hrană și apă, pături și alte facilități. Adăposturile reflectă o realitate geopolitică tulburătoare pentru o țară mică ce împărtășește o graniță de peste 1.300 kilometri cu Rusia.

• 140 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanţi inventatori români
• Misterul colapsului mayaș: de ce au fost abandonate marile orașe ale civilizației antice

Considerat a fi singurul oraș al lumii cu un plan subteran, Helsinki a început excavarea tunelurilor în anii 1960 pentru instalarea cablurilor de înaltă tensiune, sistemelor de canalizare și alte utilități. Planificatorii urbani au realizat rapid că spațiul ar putea găzdui atracții comerciale, culturale și sportive, dar și că ar putea adăposti cei 630.000 de oameni ai orașului în eventualitatea unei alte invazii dinspre Est. Astfel, construirea tunelurilor a căpătat un nou scop.

O aluzie incomodă la tensiunile din trecut

Tomi Rask, instructor în cadrul departamentului de salvare al orașului Helsinki, spune că scopul alternativ al tunelurilor este să „salveze oamenii în cazul unui război”. Niciun oficial din cadrul Guvernului din Finlanda nu va menționa niciodată Rusia drept motivul pentru astfel de pregătiri defensive. Totuși, nici nu trebuie să o facă.

În timpul Războiului Rece, Helsinki se afla la răscruce de drumuri între Est și Vest, unul dintre ultimele avanposturi majore care separau NATO de superputerile Pactului de la Varșovia. În vremuri mai recent, președintele rus Vladimir Putin a avertizat de mai multe ori Finlanda împotriva aderării la NATO, o aluzie incomodă la tensiunile din trecut.

„Dacă vremea nu permite, oamenii aleg să-și petreacă timpul în subteran”

Totuși, într-o zi de iarnă ca oricare alta, atunci când orașul primește doar câteva ore de lumină solară, paradisul subteran din Helsinki devine o cale de a naviga orașul, ghidând locuitorii și turiștii de-a lungul unor pasaje colorate și luminoase, către stații de metrou și gara centrală, potrivit Atlas Obscura.

„Este confortabil și sigur. Dacă plouă, poți ajunge cu mașina în centrul orașului, o poți lăsa într-o parcare subterană și apoi te poți duce direct la magazine. Te poți îmbrăca confortabil fără să fie nevoie de haine pentru vreme rece. Dacă vremea nu permite, oamenii aleg să-și petreacă timpul în subteran”, a explicat Eija Kivilaakso, planificator urban șef al orașului Helsinki.

„Finlandezul de rând petrece foarte puțin timp gândindu-se la Rusia”

Una dintre atracțiile principale ale paradisului subteran este Temppeliaukio, o biserică sculptată direct în rocă. Finalizată în 1969, biserica are elemente uimitoare și o acustică superbă. Biserica Temppeliaukio este una dintre cele mai populare atracții arhitecturale ale Finlandei, fiind vizitată de peste 850.000 de turiști în fiecare an.

O structură adăugată mai recent este muzeul de artă Amos Rex, care a fost numit de jurnaliștii de la BBC unul dintre spațiile arhitecturale cele mai inovatoare ale Europei. Muzeul a fost deschis în 2018.

„Finlandezul de rând petrece foarte puțin timp gândindu-se la Rusia, darămite să-i fie frică de Rusia. Mulți oameni nu îl consideră un adăpost în caz de bombardamente, ci mai degrabă o parte funcțională a orașului”, a precizat Charly Salonius-Pasternak, cercetător șef la Institutul Finlandez pentru Afaceri Internaționale.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum a condus Al Doilea Război Mondial la Războiul Rece?

Vietăţile de pe fundul mării prezintă urme de radiaţii din urma testelor nucleare din Războiul Rece

Cercetătorii din Finlanda propun construirea unui habitat uman permanent în orbita lui Ceres

Sistemul imunitar al copiilor din Finlanda a fost schimbat, după ce creșele au construit „mini păduri”