Cine au fost hobbiții și care este legătura lor cu oamenii moderni

Hobbiții, membrii unei linii umane dispărute, este posibil să nu fi fost rude îndepărtate ale oamenilor moderni așa cum se credea anterior. În schimb, hobbiții pot fi membri ai misterioaselor rude apropiate ale oamenilor moderni, cunoscuți sub numele de denisovani, și s-ar fi putut încrucișa cu strămoșii oamenilor moderni din insulele Asiei de Sud-Est, potrivit unui nou studiu.

Deși oamenii moderni, Homo sapiens, sunt singura linie umană care a supraviețuit, pe Pământ au cutreierat odinioară alte specii de hominizi.

• De ce au dispărut vânători-culegătorii din Europa?
• Ziua în care sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru Regele Mihai

Cercetările anterioare au sugerat că Homo erectus, cel mai probabil strămoș al oamenilor moderni, a plecat din Africa în urmă cu cel puțin 1,8 milioane de ani. Spre deosebire, oamenii moderni ar fi început să migreze din Africa doar acum aproximativ 200.000 de ani.

În ultimii 20 de ani, cercetătorii au descoperit multe ramuri noi ale arborelui genealogic uman pe insulele maritime din Asia de Sud-Est, care includ Brunei, Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore și Timorul de Est. Acești strămoși umani includ specia dispărută Homo floresiensis, adesea cunoscuți sub numele de „hobbiți” din cauza miniaturii corpului, precum și chiar mai micii membrii ai Homo luzonensis.

Ambele specii au supraviețuit până acum aproximativ 50.000 – 60.000 de ani, ceea ce înseamnă că ar fi putut trăi în regiune în același timp cu oamenii moderni.

Relațiile sexuale dintre Homo Sapiens și misterioșii denisovani au lăsat urme în ADN-ul uman

Recent, oamenii de știință au detectat semne că grupuri de oameni dispăruți nu numai că s-au suprapus în timp, dar au avut și relații sexuale cu oamenii moderni din partea maritimă a Asiei de Sud-Est. De exemplu, ADN-ul extras din fosile sugerează că strămoșii papuașilor (melanezienii de azi) și sud-asiaticilor moderni s-au încrucișat cu o ramură sudică a misterioșilor denisovani, care erau rude apropiate ale neanderthalienilor.

În ciuda faptului că oamenii moderni din aceste regiuni au în genomul lor niveluri relativ ridicate de ADN denisovan, ceea ce sugerează încrucișări semnificative, în regiune nu au fost găsite fosile ale omului de Denisova. Singurele urme ale acestui grup enigmatic, descoperite până acum, au fost osul unui deget și un maxilar, găsite în Siberia și Tibet.

Acum, cercetătorii sugerează că fie hobbitul H. floresiensis, vărul său mai mic H. luzonensis sau ambii pot fi de fapt denisovani din sud.

În noul studiu, oamenii de știință au analizat peste 400 de genomi umani moderni din întreaga lume, inclusiv peste 200 colectați din insulele din Asia de Sud-Est și Noua Guinee.

Ce au căutat oamenii de știință

Oamenii de știință au căutat în special secvențele genetice care erau semnificativ diferite de cele detectate de obicei la oamenii moderni, deoarece un astfel de ADN ar fi putut proveni din filiații umane dispărute, precum Homo floresiensis sau Homo luzonensis.

Noul studiu a confirmat lucrările anterioare care au descoperit niveluri relativ ridicate de descendență denisovană la oamenii din Asia de Sud-Est maritimă, Noua Guinee și Australia – între 3% și 6% din ADN-ul lor provine de la denisovani. Nu a indicat, însă, dovezi ale încrucișării dintre oamenii moderni și descendențe mai vechi, cum ar fi Homo erectus.

Totodată, cercetătorii au găsit urme de secvențe genetice foarte divergente în ADN-ul Omului de Denisova, extrase din specimene descoperite în Siberia, care ar fi putut proveni din relații foarte îndepărtate cu oamenii moderni.

Ar putea sugera astfel că denisovanii s-ar fi putut încrucișa cu membrii unei linii umane arhaice, precum H. erectus, acum aproximativ 1 milion de ani, înainte ca denisovanii să se separe în ramuri din sudul și estul Asiei.

Cine sunt cu adevărat hobbiții?

O posibilitate este ca Homo floresiensis și Homo luzonensis să fie rude foarte îndepărtate ale oamenilor moderni, așa cum se credea în prezent, care au evoluat din Homo erectus sau dintr-o filiație similară, și că Denisova sunt o linie complet separată. În acest scenariu, niciuna dintre aceste specii Homo de dimensiuni reduse nu s-ar fi încrucișat cu denisovanii sau cu oamenii moderni.

O altă posibilitate mai avangardistă este ca H. floresiensis (hobbiți) și H. luzonensis să difere semnificativ de oamenii moderni în ceea ce privește anatomia, dar una sau ambele specii ar putea fi rude mai apropiate ale oamenilor moderni decât se sugerează uneori.

În acest scenariu este posibil ca aceste specii umane să nu fi diferit semnificativ de oamenii moderni din punct de vedere genetic așa cum s-a crezut anterior, a explicat autorul studiului, João Teixeira, genetician de la Universitatea din Adelaide, Australia, potrivit Live Science.

Dacă au diferit, oricare dintre aceste linii sau ambele ar putea fi exemple de denisovani din sud, caz în care s-ar fi încrucișat cu strămoșii oamenilor moderni din Asia de Sud-Est maritimă, posibil explicând nivelul ridicat de ADN denisovan descoperit la oamenii moderni de acolo, a opinat el.

Această concluzie nu este îmbrățișată de toți cei care au luat parte la studiu.

Au trăit hobbiții înaintea denisovanilor?

Chris Stringer, paleoantropolog la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, a făcut referire la dovezile arheologice care sugerează că Homo floresiensis și Homo luzonensis trăiau în Asia de Sud-Est cu cel puțin 700.000 până la un milion de ani în urmă, cu mult înainte de apariția deniosovanilor. Având în vedere acest lucru, el a susținut că hobbitul și vărul său ar putea fi prea vechi pentru a fi denisovani din sud.

Cu toate acestea, este posibil ca cele mai vechi fosile din regiune, asociate cu H. floresiensis și H. luzonensis, să nu fi aparținut efectiv acestor specii, a remarcat Texeira.

În schimb, aceste fosile ar putea fi dovezile unei populații mai vechi. În acest fel, există posibilitatea ca H. floresiensis sau H. luzonensis, sau ambii, să ajungă mai târziu în insule și să fi fost denisovani.

Teixeira a avertizat că această potențială legătură dintre hobbiți și denisovani rămâne incertă, deoarece oamenii de știință nu au analizat cu succes ADN-ul din orice fosile ale acestor specii.

„Este greu ca ADN-ul să se păstreze la tropice. În acest moment, această idee este doar speculație. Dar Homo floresiensis și Homo luzonensis sunt cu siguranță la locul potrivit, la momentul potrivit pentru a fi denisovani din sud”, a mai spus el.

Oamenii de știință au detaliat descoperirile despre cine au fost misterioșii hobbiți în revista Nature Ecology and Evolution.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au desluşit misterul din jurul ”hobbitului” hominid din Indonezia care a provocat controverse

Homo sapiens Denisova, vărul nostru îndepărtat, era adaptat vieţii la altitudini mari

Noi dovezi ale încrucişării omului modern cu Omul de Denisova poate rescrie istoria speciei engimatice de oameni

Pentru prima dată putem vedea cum arăta omul hobbit