Dovezile arheologice care arată că Homo sapiens a înfruntat clima subcarpatică

Procesul în care speciile noastre s-au dispersat în medii noi reprezintă un moment de cotitură care a dus, în cele din urmă, la Homo sapiens, care populează toate continentele și o mare diversitate de zone și medii climatice.

Majoritatea modelelor bazate pe corelația siturilor arheologice cu arhivele climatice spațiale îndepărtate au indicat până acum că grupurile umane s-au bazat pe condiții climatice mai calde pentru a se răspândi în medii noi, mai nordice, notează SciTechDaily.

• Ziua în care Lady D şi Prinţul Charles şi-au făcut publică logodna
• Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului

Folosind dovezi direct din straturile arheologice ale peșterii Bacho Kiro, o echipă de cercetători de la Institutul Max Planck a reușit să arate că oamenii suportă condiții climatice foarte reci, similare celor din nordul Scandinaviei actuale, de câteva mii de ani.

Dovezile noastre arată că aceste grupuri umane au fost mai flexibile în ceea ce privește mediile pe care le-au folosit și mai adaptabile la diferite condiții climatice decât se credea anterior”, spune autorul principal al cercetării, Sarah Pederzani, cercetător la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă și la Universitatea din Aberdeen.

Jean-Jacques Hublin, directorul Departamentului de Evoluție Umană de la Institutul Max Planck, adaugă:

„Folosind aceste noi cunoștințe, vor trebui construite noi modele de răspândire a speciilor noastre în Eurasia, ținând cont de gradul lor mai ridicat de flexibilitate climatică”, a adăugat Jean-Jacques Hublin, directorul Departamentului de Evoluție Umană de la Institutul Max Planck.

Materiale arheologice din peștera Bacho Kiro din Bulgaria

Folosind materiale arheologice, precum rămășițele erbivorelor măcelărite de oameni, pentru a genera date climatice, echipa de cercetare paleoclimatică condusă de Pederzani și Kate Britton a reușit să refacă o înregistrare a condițiilor climatice locale. Acestea fac referire la vremurile în care oamenii locuiau în peștera Bacho Kiro.

„Această tehnică permite o atribuire mai sigură a contextului climatic local în comparație cu corelația cronologică mai frecvent utilizată între datele arheologice și arhivele climatice din diferite localități care au stat la baza multor cercetări existente privind adaptabilitatea climatică umană – ne oferă cu adevărat o perspectivă asupra cum era viața „pe pământ”, spune Britton.

Înregistrarea temperaturilor din trecut, care se întind pe mai mult de 7.000 de ani

Pederzani a petrecut un an pentru a efectua cerectări pentru a obține toate datele necesare.

„Prin această analiză care a inclus un total de 179 de probe, a fost posibil să se obțină o înregistrare a temperaturilor din trecut, inclusiv vara, iarna și temperatura medie anuală pentru așezările umane care se întind pe mai mult de 7.000 de ani”, spune Pederzani.

Săpăturile la peștera Bacho Kiro, efectuate de o echipă internațională condusă de cercetători de la Institutul Național de Arheologie și Muzeul Academiei Bulgare de Științe din Sofia, au început în 2015 și s-au soldat cu o bogată evidență arheologică a activității umane în peșteră. Au fost găsite inclusiv rămășițe ale ocupațiilor care arată cea mai timpurie apariție a Homo sapiens din Europa, paleoliticul superior.

Depozitele din porțiunea inferioară a sitului conțineau un număr mare de oase de animale, unelte din piatră, pandantive și chiar fosile umane. Toate acestea au constituit baza studiului climatic pentru analizarea condițiilor de mediu pe care le-au experimentat oamenii când s-au răspândit, pentru prima dată, din Levant în sud-estul Europei.

Citește și:

Cel mai vechi mormânt creat intenționat de Homo sapiens în Africa, găsit de arheologi

Cum a reuşit Homo sapiens să devină singura specie umană

Primii homo sapiens ne oferă indicii privind modul în care putem supravieţui schimbărilor climatice