Un dinte de copil, cea mai veche dovadă cunoscută a existenței omului modern în Europa de Vest

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Potrivit unui nou studiu arheologic, Homo sapiens s-a aventurat pe teritoriul neanderthalienilor din Europa mult mai devreme decât se credea până acum.

Cercetătorii au găsit fosila unui dinte de copil, considerată cea mai timpurie dovadă a prezenței oamenilor moderni în Europa de Vest. De asemenea, oamenii de știință spun că zona documentează și prima ocupare clară a unui sit de către neanderthalieni și de către primii oameni moderni.

Până acum, descoperirile arheologice indicau că neanderthalienii au dispărut de pe continentul european în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, la scurt timp după sosirea Homo sapiens, cu doar 5.000 de ani mai devreme și nu existau dovezi ale unei întâlniri între aceste două grupuri.

Homo sapiens în Europa de Vest, în urmă cu aproximativ 54.000 de ani

Noua descoperire, făcută de o echipă de arheologi și paleoantropologi condusă de Ludovic Slimak de la Universitatea din Toulouse, plasează sosirea lui Homo sapiens în Europa de Vest până în urmă cu aproximativ 54.000 de ani.

O altă descoperire remarcabilă a cercetării este aceea că cele două tipuri de oameni au locuit alternativ în peștera Mandrin din ceea ce este acum regiunea Rhone din sudul Franței.

„Descoperirile oferă dovezi arheologice că este posibil ca acești veri să fi coexistat în aceeași regiune a Europei în aceeași perioadă de timp”, a declarat echipa.

Folosind tehnici noi, autorii au datat unele dintre rămășițele umane ca având aproximativ 54.000 de ani, cu aproape 10.000 de ani mai devreme decât descoperirile anterioare din Europa.

Implicații majore pentru înțelegerea răspândirii oamenilor moderni

„Acest lucru adâncește semnificativ vârsta cunoscută a colonizării Europei de către oamenii moderni”, a declarat Michael Petraglia, expert în preistorie la Institutul Max Planck pentru Știința Istoriei Umane din Germania.

Petraglia, care nu a fost implicat în acest studiu, a declarat că acesta are implicații majore pentru înțelegerea răspândirii oamenilor moderni și a interacțiunilor noastre cu neanderthalienii.

În plus, cercetătorii au declarat că au petrecut 30 de ani analizând cu atenție straturile de pământ din interiorul peșterii, care se află la 140 de kilometri nord de orașul francez mediteraneean Marsilia. Ei au descoperit sute de mii de artefacte pe care au putut să le atribuie fie neanderthalienilor, fie oamenilor moderni.

Printre acestea se numărau unelte de piatră avansate, cunoscute sub numele de „vârfuri”, care au fost folosite de Homo sapiens – cei mai apropiați strămoși ai noștri – pentru a tăia sau răzui și ca vârfuri de suliță.

Oamenii și neanderthalienii au coexistat în Europa mult mai mult timp decât se credea

Unelte similare din aproape exact aceeași perioadă au fost găsite la 3.000 de kilometri distanță, în actualul Liban, ceea ce indică faptul că oamenii moderni cu o cultură comună ar fi putut călători peste Marea Mediterană, a declarat Ludovic Slimak, unul dintre autorii principali ai noului studiu, scrie The Guardian.

Deși cercetătorii nu au găsit nicio dovadă a schimburilor culturale dintre neanderthalienii și oamenii moderni care au trăit în peșteră, succesiunea rapidă a ocupanților este în sine semnificativă, au spus ei. Într-un caz, peștera și-a schimbat proprietarul în decurs de aproximativ un an, a spus Slimak.

Katerina Harvati, profesor de paleoantropologie la Universitatea din Tuebingen, Germania, care nu a fost implicată în studiu, a declarat că descoperirile infirmă ideea că cea mai mare parte a continentului european a fost domeniul exclusiv al neanderthalienilor până acum 45.000 de ani.

„Unul dintre cele mai importante coridoare naturale de migrație din toată lumea antică”

Slimak, arheolog la Universitatea din Toulouse, a declarat că descoperirile de la Mandrin sugerează că râul Rhone ar fi putut fi o legătură cheie între coasta mediteraneeană și Europa continentală. „Avem de-a face cu unul dintre cele mai importante coridoare naturale de migrație din toată lumea antică”, a spus el.

El și colegii săi se așteaptă să publice alte câteva descoperiri semnificative pe baza datelor colectate din peșteră. Slimak a spus că o rezervă constantă de nisip transportată de vânturile locale Mistral a ajutat la conservarea unui bogat tezaur de comori care rivalizează cu alte situri arheologice celebre.

„Mandrin este ca un fel de Pompei neanderthalian, fără evenimente catastrofale, dar cu o umplere continuă a nisipului din peșteră depus progresiv de un vânt puternic, Mistralul”, a spus el.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Căști antice descoperite printre ruinele de la Acropola Elea-Velia

Zeci de schelete decapitate, găsite de arheologi într-un cimitir roman

Arheologii italieni au descoperit un templu budist vechi de 2.000 de ani

Invenţia lui ”a deschis calea” pentru diversele echipamente electronice ce urmau să apară. A primit pentru ea şi premiul Nobel