Home » Istorie » Test de cultură generală. Care este cea mai veche civilizație din lume?

Test de cultură generală. Care este cea mai veche civilizație din lume?

Test de cultură generală. Care este cea mai veche civilizație din lume?
Reconstrucție a Porții Iștar. Foto: Profimedia
Publicat: 10.06.2022

Mesopotamia este o regiune din sud-vestul Asiei, în sistemul fluvial Tigru și Eufrat; condițiile date de clima și de geografia zonei au permis ca cea mai veche civilizație din lume să apară și să se dezvolte aici.

Mesopotamia este situată în regiunea cunoscută acum sub numele de Orientul Mijlociu, care include părți din sud-vestul Asiei și ținuturile din jurul estului Mării Mediterane. Face parte din Semiluna Fertilă, o zonă cunoscută și sub numele de „Leagănul Civilizației” pentru numărul de inovații create de cea mai veche civilizație din lume.

Denumirea „mesopotamia” este format din vechile cuvinte „meso”, care înseamnă „între” sau „în mijloc”, și „potamos”, care înseamnă râu. Situată în văile fertile dintre râurile Tigru și Eufrat, regiunea găzduiește acum Irakul modern, Kuweit, Turcia și Siria.

Cea mai veche civilizație din lume

Oamenii s-au stabilit pentru prima dată în Mesopotamia în epoca paleolitică. Până în anul 14.000 î.Hr., oamenii din regiune trăiau în așezări mici cu case circulare.

Cinci mii de ani mai târziu, aceste case au format comunități agricole în urma domesticirii animalelor și a dezvoltării agriculturii, în special a tehnicilor de irigare care au profitat de apropierea râurilor Tigru și Eufrat.

Progresul agricol a fost opera culturii dominante Ubaid, care absorbise cultura Halaf înaintea ei.

Aceste comunități agrare împrăștiate au apărut în partea de nord a regiunii antice mesopotamiene și s-au răspândit spre sud, continuând să crească timp de câteva mii de ani până la formarea a ceea ce oamenii moderni ar recunoaște drept orașe, care erau considerate opera poporului sumerian.

Primul oraș

Uruk a fost primul dintre aceste orașe, datând din jurul anului 3200 î.Hr. Era o metropolă din chirpici construită prin intermediul bogățiilor aduse de comerț și din cuceriri; orașul avea artă publică, coloane gigantice și temple. La apogeul său, avea o populație de aproximativ 50.000 de cetățeni.

Sumerienii sunt, de asemenea, responsabili pentru cea mai veche formă de limbaj scris, scrierea cuneiformă, cu care țineau înregistrări clericale detaliate.

Ce zeități a venerat cea mai veche civilizație din lume?

Religia mesopotamiană era politeistă, adepții venerând mai mulți zei principali și mii de zei minori. Cei trei zei principali erau Ea (sumerian: Enki), zeul înțelepciunii și magiei; Anu (sumerian: An), zeul cerului; și Enlil (Ellil), zeul pământului, furtunilor, agriculturii și controlorul destinelor. Ea este creatorul și protectorul umanității atât în Epopeea lui Ghilgameș, cât și în povestea Marelui Potop.

În ultima poveste, Ea a făcut oameni din lut, dar zeul Enlil a căutat să distrugă umanitatea creând un potop. Ea i-a pus pe oameni să construiască o arcă și omenirea a fost cruțată. Această poveste sună familiar deoarece poveștile religioase fundamentale mesopotamiene despre Grădina Edenului, Marele Potop și Crearea Turnului Babel și-au găsit drumul în Biblie, iar religia mesopotamiană a influențat atât creștinismul, cât și islamul.

Fiecare oraș mesopotamian avea propriul zeu sau zeiță protectoare și cea mai mare parte a ceea ce știm despre ei a fost transmis prin tăblițe de lut care descriu credințele și practicile religioase mesopotamiene. O placă de teracotă pictată din 1775 î.Hr. dă un exemplu de rafinament al artei babiloniene, înfățișând-o fie pe zeița Iștar, fie pe sora ei Ereshkigal, însoțită de creaturi nocturne.

Arta mesopotamiană

În timp ce realizarea de artă precede civilizația din Mesopotamia, inovațiile de acolo includ crearea de artă la scară mai mare, adesea în contextul arhitecturii lor grandioase și complexe și folosirea frecventă a lucrărilor din metal.

Unul dintre cele mai timpurii exemple de prelucrare metalică artistică provine din sudul Mesopotamiei și este o statuetă de argint din 3000 î.Hr ce înfățișează un taur îngenuncheat. Înainte de aceasta, ceramica și calcarul pictat erau cele mai comune forme de artă.

O altă lucrare pe bază de metal, o capră stând pe picioarele din spate și sprijinită de ramurile unui copac, făcută din aur și cupru împreună cu alte materiale, a fost găsită în Marea Groapă a Morții de la Ur și datează din 2500 î.Hr.

Arta ce-i înfățișează pe conducători

Arta mesopotamiană și-a reprezentat adesea conducătorii și gloriile vieții lor. Creat tot în jurul anului 2500 î.Hr. în Ur, există standardul complicat al lui Ur, o structură de scoici și calcar care prezintă un exemplu timpuriu de narațiune picturală complexă, înfățișând o istorie a războiului și a păcii.

În 2230 î.Hr., regele akkadian Naram-Sin a făcut obiectul unei lucrări elaborate în calcar care descrie o victorie militară în Munții Zagros și îl prezintă pe Naram-Sin ca fiind divin.

Conform History.com, printre cele mai dinamice forme de artă mesopotamiană se numără reliefurile regilor asirieni în palatele lor, în special din timpul domniei lui Asurbanipal, în jurul anului 635 î.Hr. Un celebru relief din palatul său din Nimrud îl arată conducând o armată în luptă, însoțit de zeul înaripat Assur.

Asurbanipal este, de asemenea, prezentat în multiple reliefuri care descriu activitatea sa frecventă de vânătoare de lei. O imagine impresionantă a leului figurează și în Poarta Iștar în 585 î.Hr., în timpul domniei lui Nebucadnețar al II-lea, și este făcută din cărămizi smălțuite.

Artefacte furate

Arta din Mesopotamia a revenit în atenția publicului în secolul 21, când muzeele din Irak au fost jefuite în timpul conflictelor de acolo.

Multe piese au dispărut, pritnre care o mască de bronz veche de 4.300 de ani a unui rege akkadian, bijuterii din Ur, o harpă sumeriană din aur masiv, 80.000 de tăblițe cuneiforme și numeroase alte obiecte de neînlocuit.

Vă recomandăm să citiți și:

Moartea împăratului care ar fi incendiat oraşul celor şapte coline

Un matematician rus crede că istoria nu s-a întâmplat. Pe ce se bazează?

„Sfântul Graal” al epavelor. Imagini cu galionul San José au fost dezvăluite de președintele columbian

În urmă cu aproape 1.400 de ani se stingea din viaţă Profetul Mahomed, întemeietorul religiei islamice

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase