Enigmaticii trovanți ai României. Povestea rocilor vii care cresc și se mișcă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cu aproximativ șase milioane de ani în urmă, a fost creat un fenomen geologic numit trovanți. Acestea sunt cunoscute și sub numele de pietrele de la Costești, după cea mai faimoasă locație a lor din România, sau „pietrele vii”.

Trovanții rari din România s-au format în circumstanțe extrem de complexe, care au implicat deplasări seismice, sedimente de nisip în râuri și ploi și o peioadă îndelungată.

După ce au fost martori la creșterea, extinderea și deplasarea lor de-a lungul generațiilor, românii au transformat trovanții în legende și mituri locale. Pentru geologi, trovanții au fost mult timp un mister captivant.

Trovanții sunt compuși dintr-un centru de piatră dură înconjurat de gresie și variază în mărime, de la trovanți extrem de mici și asemănători pietricelelor, până la pietre care cântăresc câteva tone.

Ce sunt trovanții?

Deși majoritatea trovanților sunt făcuți din gresie, geologii au găsit și unii făcuți din pietriș. Trovanții sunt un tip incredibil de interesant și unic de formațiuni stâncoase care se găsesc în anumite zone din România.

Trovanții se pot forma doar atunci când nisipul se acumulează cu depozite de gresie în jurul unui nucleu de piatră dură și este cimentat de apa care are o concentrație mare de carbonat de calciu .  Acest amestec se contopește pentru a face aceste roci cu adevărat fascinante, cunoscute de localnici sub numele de „pietrele care cresc”.

Ceea ce le face atât de interesante este faptul că localnicii au fost martori la creșterea și înmulțirea lor de-a lungul anilor. Datorită elementelor de care este nevoie pentru ca aceste roci să se formeze, ele trec printr-un proces neobișnuit care face ca pietrele să pară că acestea cresc și se mișcă.

Cum se formează trovanții?

Aceste formațiuni geologice ciudate cresc cu adevărat? Răspunsul este da, din toate punctele de vedere ele cresc, dar trovanții cresc într-un mod foarte specific și unic.

Atunci când în zonele în care se găsesc trovanți se înregistrează precipitații neobișnuit de abundente, aceștia tind să absoarbă mineralele din ploaie. Împreună cu formarea depozitelor de nisip și gresie deja prezente ca înveliș al rocii, începe o reacție chimică care exercită o presiune imensă asupra interiorului trovantului.

Această presiune rezultată din reacția chimică extinde trovanții spre exterior, de la miezul lor spre scoarța exterioară, ceea ce face ca roca însăși să crească.

La suprafața rocilor, mici depozite sunt împinse spre exterior adăugându-se la suprafața rocii, ceea ce duce la denumirea lor de „pietrele care cresc”. În general, creșterea trovanților este un proces destul de lent.

Comorile ascunse ale României

Dar, de-a lungul milioanelor de ani în care rocile au „crescut”, au fost create câteva formațiuni cu adevărat frumoase și deosebit de interesante.

Trovanții tind să fie sferici datorită activității seismice pe care au cunoscut-o. Trovanții sunt diferiți, arată ca niște bule, unele dintre ele cu platforme care par să crească dintr-un sistem de rădăcini. Acești trovanți tind să fie fixați pe loc.

De-a lungul anilor, geologii au tăiat numeroși trovanți pentru a vedea din ce sunt făcuți și au descoperit că, nu foarte diferit de inelele copacilor, aceste formațiuni geologice au, de asemenea, mai multe straturi eliptice inelate în interior.

Cum arată trovanții?

Acest lucru se datorează faptului că rocile cresc efectiv prin bubuituri spre exterior atunci când plouă. Iar în aceste condiții, ele capătă alte depozite de nisip din zona lor și continuă să „crească” încet de-a lungul anilor. Așa se explică straturile pe care geologii le-au observat în interiorul trovanților pe care i-au tăiat.

Un alt lucru interesant despre trovanți este faptul că se mișcă. Trovanții se mișcă, chiar dacă foarte încet, dar se deplasează într-o oarecare măsură, scrie Ancient Origins.

Deoarece aceste roci adună nisipul din jur atunci când plouă, ele schimbă efectiv peisajul și își creează o cale care le permite să se disloce și să se deplaseze pe distanțe mici în perioade semnificative de timp.

Bule sau bolovani?

Datorită naturii fascinante a trovanților, aceștia au devenit o atracție turistică în România. Pentru a oferi protecție acestor stânci, în 2004 a fost creată „Rezervația Naturală Muzeul Trovanților”.

Rocile sunt atât de unice încât au intrat sub protecția UNESCO. În trecut, localnicii vindeau adesea trovanții mai mici turiștilor, ceea ce, pe termen lung, putea cauza o problemă pentru peisajul trovanților.

Deși se găsesc în peste 20 de locuri din România, unii trovanți au fost descoperiți abia după ce nisipul a fost luat din zonă pentru construirea de morminte și confecționarea de suveniruri.

Așadar, trovanții nu sunt, din punct de vedere tehnic, vii, însă aceste roci se schimbă în perioade de timp excepțional de lungi.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Trovantii -misterul „pietrelor vii”

„Ținutul Buzăului”, în ultima etapă înainte de a primi titlul de Geoparc Global UNESCO

Destinaţii de weekend: Cele mai ciudate obiective turistice din România – FOTO

Cum se formează pietrele Zen de pe Lacul Baikal? Cercetătorii au înțeles în sfârșit procesul