Test de cultură generală. Cine a exclamat „Evrica!”?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cine a exclamat „Evrica!”? Un renumit matematician a avut multe contribuții științifice importante, dar nu se știe sigur dacă această exclamație chiar îi aparține.

Iată ce spune legenda: tiranul local îl angajează pe vechiul polimat grec Arhimede pentru a detecta frauda în fabricarea unei coroane de aur. Acest tiran, pe numele lui Hiero, îl suspectează pe aurarul său că scos o anumită cantitate de aur și a înlocuit-o cu argint într-o coroană dedicată zeilor.

Arhimede acceptă provocarea și, în timpul unei călătorii ulterioare la băile publice, își dă seama că cu cât corpul său se scufundă mai mult în apă, cu atât mai multă apă este deplasată, făcând din apa deplasată o măsurătoare exactă a volumului corpului său.

Deoarece aurul cântărește mai mult decât argintul, el argumentează că o coroană amestecată cu argint ar trebui să fie mai voluminoasă pentru a ajunge la aceeași greutate ca una compusă doar din aur; prin urmare, ar înlocui mai multă apă decât omologul său din aur pur. Dându-și seama că a găsit o soluție, tânărul expert grec în matematică sare din baie și se grăbește spre casă gol strigând „Evrica! Evrica!”, traducându-se prin „Am reușit să descopăr!”.

Cine a exclamat „Evrica!”?

Câteva milenii mai târziu, oamenii care sunt loviți de inspirație sub duș încă se întreabă uneori cine a exclamat „Evrica!”.

Din păcate, este foarte probabil ca Arhimede să nu fi spus acest lucru vreodată. Cel puțin nu în acest fel, notează Scientific American.

În primul rând, Arhimede nu a scris niciodată despre acest episod, deși a petrecut mult timp detaliind legile flotabilității și ale pârghiei (făcându-l să spună celebra replică: „Dați-mi un punct de sprijin și voi putea muta pământul”), calculând raportul cercurilor pe care îl cunoaștem drept pi și pornind de-a lungul drumului către calculul integral, care altfel nu ar fi fost inventat timp de încă 2.000 de ani, printre alte fapte matematice, de  inginerie și fizice.

Cum a apărut legenda?

Cea mai veche autoritate pentru povestea lui Arhimedes spunând „Evrica!” este Vitruviu, un scriitor roman, care a inclus povestea în introducerea sa la cea de-a noua carte de arhitectură cândva în secolul I î.Hr. Deoarece acest lucru a fost la aproape 200 de ani după ce se presupune că a avut loc evenimentul, este posibil ca povestea să fi fost îmbunătățită în carte.

„Este posibil ca Vitruviu să fi înțeles greșit. Metoda volumetrică funcționează în teorie, dar când o încerci, descoperi că lumea reală îți stă în cale”, spune Chris Rorres, matematician la Universitatea din Pennsylvania și fan declarat al lui Arhimede.

De fapt, Rorres face parte dintr-un lung șir de oameni de știință, printre care și Galileo, care au citit relatarea și s-au gândit că „nu poate fi corectă”.

Cum s-ar fi petrecut lucrurile de fapt?

După cum a arătat Galileo în tractul său La Bilancetta, sau „Micul echilibru”, un om de știință de talia lui Arhimede ar fi putut obține un rezultat mult mai precis folosind propria sa lege a flotabilității și o balanță precisă, ceva mult mai comun în lumea antică decât un picnometru foarte precis, care este folosit pentru a măsura înlocuire. (Tensiunea de suprafață a apei poate face ca volumul unui obiect ușor, cum ar fi o coroană de flori să fie nemăsurabil.)

„S-ar putea să existe ceva adevăr. Arhimede a măsurat într-adevăr volumul lucrurilor, dar momentul evrica s-a datorat probabil descoperirii sale inițiale referitoare la flotabilitate, nu statului în cadă și apoi alergării gol pe străzile din Siracuza”, adaugă Rorres.

Nu contează cine a exclamat „Evrica!”, importantă e doar inspirația care ne face să rostim acest cuvânt

La fel ca mărul lui Newton, exclamația persistă datorită poveștii sale: o coroană de aur și un matematician gol.

Arhimede a fost un izvor atât de perspectivă matematică, cât și de citate inteligente, precum și eroul unor povești cu adevărat grozave. Una dintre acestea îi atribuie invenția razei morții, de fapt o serie de oglinzi care focalizau lumina soarelui pentru a incendia o flotă romană invadatoare.

Însă originile suspecte ale momentului Evrica nu știrbesc cu nimic capacitatea cuvântului de a arăta entuziasmul dat de momentele de inspirație.

Vă recomandăm să citiți și:

Chimistul care a scris ISTORIE şi a ajuns să fie o victima propriului succes

Copilul miraculos care a devenit unul dintre marile GENII ale omenirii

Cehov, marele scriitor răpus de o boală cumplită

Se pare că acest GENIU a învăţat mai mult de la un apropiat al tâmplarului decât de la profesor