O fabrică de topoare din obsidian, veche de peste un milion de ani, descoperită în Etiopia

O specie necunoscută de oameni avea o fabrică de topoare din obsidian cu un milion de ani în urmă, deși se credea că acest meșteșug a apărut abia în Epoca de piatră.

Forjat în magmă și capabil să producă cele mai ascuțite lame de pe Pământ, obsidianul este, fără îndoială, unul dintre cele mai groaznice materiale care au existat vreodată. Sticla vulcanică de culoare neagră este, de asemenea, extrem de delicată și este periculos de lucrat cu ea, prin urmare nu a fost stăpânită de oameni până în ultima parte a Epocii de piatră… cel puțin, asta s-a știut până acum.

• Sfârşitul monarhiei în România. În ce condiţii a avut loc abdicarea regelui Mihai I
• Jocuri financiare: Cum a vrut Rusia să împiedice apropierea Bulgariei de Austro-Ungaria

Raportând cele mai recente descoperiri de la situl arheologic Melka Kunture, din Etiopia, o echipă de cercetători a scris că a descoperit o fabrică de topoare din obsidian într-un strat de sediment datat cu 1,2 milioane de ani în urmă.

Cea mai veche fabrică de topoare din obsidian cunoscută

Descoperirea reprezintă un exemplu uimitor de timpuriu de modelare a obsidianului și, potrivit autorilor studiului, este singura fabrică de topoare datată vreodată în Pleistocenul timpuriu.

„Siturile arheologice descrise ca ‘ateliere de modelare’ sunt înregistrate doar în a doua jumătate a Pleistocenului mijlociu și până acum doar în Europa”, scriu cercetătorii. Situate predominant în Franța și Marea Britanie, cele mai notabile ateliere de topoare din epoca de piatră au fost toate asociate cu crearea de lame de silex.

„În general, obsidianul este utilizat la scară largă numai din Epoca de piatră de mijloc încoace”, scriu autorii studiului, potrivit IFL Science.

Cu toate acestea, în timpul săpăturilor, echipa a dat peste un strat antic de sedimente care conținea un depozit de 578 de unelte de piatră care, cu excepția a trei dintre ele, erau sculptate din obsidian.

„Arătăm prin analize statistice că aceasta a fost o activitate concentrată, că au fost produse topoare foarte standardizate și că acesta a fost un atelier de scule de piatră”, scriu ei.

Uneltele erau produse într-un mod standardizat

Descriind topoarele, cercetătorii se minunează în mod repetat de faptul că „standardizarea morfologică este remarcabilă” și, deși nu știu ce specie de oameni a creat instrumentele, ei spun că oricine le-a creat a aplicat cu sârguință „retușuri secundare” și a fost foarte „concentrat pe regularizarea finală a artefactelor”.

Atingerea unei astfel de omogenități ar fi necesitat abilități extrem de dezvoltate și o mare dexteritate, deoarece obsidianul este o rocă fragilă care trebuie tăiată cu mult mai multă finețe decât silexul sau bazaltul.

„În consecință, producătorii a trebuit să evalueze cu precizie puterea loviturii pentru a evita producerea de așchii lipsite de utilitate sau pentru a evita spargerea rocii”, explică cercetătorii.

Se crede că tehnicile de modelare a obsidianului au apărut pentru prima dată în timpul Paleoliticului superior; chiar și modelatorii moderni poartă mănuși de protecție pentru a evita zdrobirea mâinilor atunci când lucrează cu materialul ascuțit.

Și totuși, atunci când descriu instrumente de acum peste un milion de ani, autorii studiului spun că „topoarele standardizate de obsidian oferă dovezi ample ale utilizării repetitive a abilităților pe deplin stăpânite”.

Un salt în evoluția creativității umane

Apariția unor astfel de abilități marchează un salt cognitiv surprinzător de masiv pentru un grup atât de vechi de oameni. Potrivit autorilor, adaptarea tehnicilor existente de tăiat silex pentru a crea instrumente din obsidian mai provocatoare poate fi văzută ca un exemplu de „gândire convergentă”, care este asociată cu rezolvarea creativă a problemelor.

Salutând această realizare remarcabilă, cercetătorii spun că vechii producători de topoare „au rezolvat în mod creativ prin gândire convergentă probleme tehnologice, cum ar fi desprinderea și modelarea eficientă a bucăților mari de sticlă vulcanică neobișnuit de fragilă și tăioasă”.

Și au făcut asta fără mănuși de protecție. În urmă cu peste un milion de ani.

Studiul este publicat în revista Nature Ecology & Evolution.

Vă recomandăm să citiți și:

Tabăra antică în care oamenii găteau ouă de struț cu mii de ani în urmă

Arheologii au descoperit o groapă comună preistorică, plină cu schelete decapitate

O „fântână a dorințelor” din Epoca Bronzului a fost găsită de arheologii din Bavaria

Un vechi templu al lui Poseidon, descoperit într-o zonă lovită de tsunamiuri din Grecia