Conflictul din sânul Familiei Regale. De partea cui trebuia să intre România în Primul Război Mondial?

După ce România și-a proclamat neutralitatea în Primul Război Mondial, până la moartea Regelui Carol I, Familia Regală a fost zdruncinată de numeroase conflicte interne, cauzate de simpatia sau antipatia față de Marile Puteri ce tocmai se războiau între ele. Dacă Regele Carol I și Regina Elisabeta se pronunțau ferm pentru intrarea României în război alături de Puterile Centrale, Principesa moștenitoare Maria și prințul Carol susțineau puterile Antantei. La mijloc era principele moștenitor Ferdinand.

Dezbaterea din cadrul societății românești din a doua partea anului 1914, privitoare la tabăra pe care trebuia să o aleagă România pentru a intra în război, a cuprins și Familia Regală.

• Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne
• ADN-ul antic dezvăluie că ultimii vânători-culegători ai Europei au supraviețuit mai mult timp decât se credea

Dacă poziția Regelui Carol I era cunoscută de toată lumea, surprinzătoare pentru contemporani a fost „ieșirea pe scena politică” a Reginei Elisabeta, care toată viaţa ei a trăit înconjurată de grija pentru artă, manifestând o neimplicare totală în chestiunile politice.

Regina Elisabeta, o susținătoare aprigă a cauzei germane

În vara anului 1914, Regina Elisabeta s-a manifestat drept una dintre cele mai înverșunate apărătoare a cauzei germane. „Le spunea tuturor că, niciodată și pentru nimic în lume, nu va consimți să stea un ceas măcar pe tronul unei ţări în război cu Germania că, dacă România vrea să facă acest pas, Regele trebuie să abdice imediat, că Principele Ferdinand și copiii lui ar fi niște trădători faţă de sângele ce curge în vinele lor dacă n-ar urma fără șovăire pe bătrânul rege în exilul lui. România să-și aleagă un Rege de unde poate, și alte asemenea cuvinte imprudente și rău văzute.

Toți strămoșii germani ai acestei principese care se mândrea că unul din trânșii ținuse spada lui Carol cel Mare la încoronarea din Aix-la Chapelle, toți strămoșii ei se ridicaseră întrânsa şi hotărât că în acele zile era o germană şi numai o germană. De dimineața şi până seara ațâța pe bietul Rege a cărui inimă era deja destul de stăpânită de atavismele lui germane şi destul de turburată”, consemna IG. Duca.

Principele Ferdinand se considera obligat moral să îl susțină pe Regele Carol I

Pe de altă parte, Principele moștenitor Ferdinand, care s-a manifest întotdeauna drept un principe moștenitor model, ținându-se la o parte de orice amestec politic şi de orice intrigi ca să nu poată fi învinuit că îngreunează sarcina unchiului său, Regale Carol I, a simțit și el nevoie să își expună opinia în această chestiune fundamentală ce frământa Familia Regală, clasa politică și societatea românească.

El a precizat că, oricare ar fi sentimentele şi regretele lui, era dator moral să îl urmeze și să îl susțină pe Regele Carol şi, prin urmare, dacă acesta abdică, el era hotărât să nu primească Coroana.

Principesa Maria:  Altă patrie decât România nu am

În schimb, principesa Maria, principesă engleză, susținea aprig cauza Antantei, manifestând o simpatie pentru Anglia și Rusia. Cum era extrem de temperamentală și nu prea își stăpânea sentimentele, „vorbea la Pelişor în sens invers cu aceeași vehemență și, uneori, cu aceeași imprudență cu care vorbea la Peleș Regina Elisabeta.

`N-am venit în România ca după 20 de ani să renunț la Coroana României! Nu mi-am sacrificat tinerețile şi nu m-am ostenit să dau ţării acesteia moștenitori de coroană, ca să-i văd acum rătăcind prin lume ca principi germani în exil! Eu de ţara asta nu mă despart! Înțeleg aspirațiunile şi le îmbrățișez. De altminteri unde să merg? Eu germană nu sunt, la drepturile mele de principesă engleză m-ați silit să renunț când m-am măritat, altă patrie decât România nu am. Dacă Principele Ferdinand renunță la Coroană şi pleacă în Germania după unchiul său, eu divorțez și stau aici`”, a notat I.G. Duca.

Principele Carol a balansat dinspre Germania către Antanta

În ianuarie 1914, prințul Carol a fost trimis la Potsdam într-un un stagiu de pregătire în armata germană, iar începutul războiului l-a surprins în Germania. Carol s-a întors foarte impresionat de puterea militară a armatei germane şi a fost atins de sentimente germanofile. Mai mult, împăratul Wilhelm l-a chemat la el, după izbucnirea războiului, iar tânărul principe fusese captivat de întâlnirea cu kaiserul.

Întors însă în România, sub influența mamei sale, principesa moștenitoare Maria, și-a schimbat destul de repede însă opinia, iar la începutul lunii octombrie vorbea la fel ca ea: „unchiul și tatăl său pot abdica, el însă primea Coroana. Până și principesele se agitau şi afirmau prietenelor şi intimilor de la Pelişor că nu pleacă din țară, că ele iubesc România mai presus de toate și că, dacă dinastia este izgonită, ele rămân ca surori de caritate”, scria I.G Duca.

Până la moartea Regelui Carol I, zilnic erau „drame” între Principele Ferdinand şi soția lui, între principesa Maria şi Regina Elisabeta, între tată şi copii, între copii şi bătrâna mătușa, între ei toți şi Rege. Amenințări, lacrimi…

Vă mai recomandăm să citiți și:

„Abatorul”, bătălia care a lăsat în urmă un milion de victime în Primul Război Mondial

De ce a intrat România în Primul Război Mondial în 1916?

USS Texas (BB-35), ultimul dreadnought din Primul Război Mondial, va primi reparații de 35 de milioane de dolari

„Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România în Primul Război Mondial