Home » Istorie » Nasul mare ar putea fi rezultatul unei gene moștenite de la neanderthalieni

Nasul mare ar putea fi rezultatul unei gene moștenite de la neanderthalieni

Nasul mare ar putea fi rezultatul unei gene moștenite de la neanderthalieni
Sursa foto: Li, Q., Chen, J., Faux, P. et al/ Commun Biol (2023)
Publicat: 14.05.2023

Oamenii au moștenit material genetic de la neanderthalieni, care influențează forma nasurilor noastre, a constatat un nou studiu condus de cercetători de la Universitatea California (UCL) din SUA.

Noul studiu, publicat în Communications Biology, a descoperit că o anumită genă, care duce la un nas mai înălțat (de sus în jos), ar fi produsul selecției naturale pe măsură ce oamenii antici s-au adaptat la climatele mai reci după ce au părăsit Africa.

„În ultimii 15 ani, de când a fost secvențiat genomul neanderthalienilor, am reușit să aflăm că strămoșii noștri s-au încrucișat cu neanderthalienii, lăsând în urmă mici părți din ADN-ul lor. Aici, am descoperit că o parte din ADN-ul moștenit de la neanderthalieni influențează forma fețelor noastre. Acest lucru ar fi putut fi de ajutor strămoșilor noștri, deoarece a fost transmis de mii de generații”, a declarat dr. Kaustubh Adhikari, coautor al studiului, conform Phys.org.

Trăsăturile feței, indicii ale unor indicatori genetici diferiți

Studiul a folosit date de la peste 6.000 de voluntari din America Latină, cu origini europene, amerindiene și africane. Cercetătorii au comparat informațiile genetice de la participanți cu fotografii ale fețelor lor. Ei au analizat în special distanțele dintre punctele de pe fețele lor, cum ar fi vârful nasului sau marginea buzelor, pentru a vedea în ce măsură diferite trăsături faciale erau asociate cu prezența unor markeri genetici diferiți.

Cercetătorii au identificat recent 33 de regiuni ale genomului asociate cu forma feței, 26 dintre acestea fiind capabile să le reproducă în comparații cu date de la alte etnii, folosind participanți din Asia de Est, Europa sau Africa.

Cum i-a ajutat pe oameni gena moștenită de la neanderthalieni?

Într-o regiune a genomului în special, numită ATF3, cercetătorii au descoperit că multe persoane din studiul lor cu ascendență amerindiană (precum și altele cu ascendență est-asiatică dintr-o altă cohortă) aveau în această genă material genetic moștenit de la neanderthalieni, ceea ce contribuie la creșterea înălțimii nasului.

De asemenea, au descoperit că această regiune a genei prezintă semne de selecție naturală, sugerând că a conferit un avantaj celor care poartă materialul genetic.

„S-a speculat de mult timp că forma nasului nostru este determinată de selecția naturală; întrucât nasul nostru ne poate ajuta să reglăm temperatura și umiditatea aerului pe care îl respirăm, este posibil ca diferite forme de nas să fie mai potrivite pentru diferite climate în care au trăit strămoșii noștri. Este posibil ca gena pe care am identificat-o aici să fi fost moștenită de la neanderthalieni pentru a-i ajuta pe oameni să se adapteze la climatele mai reci, pe măsură ce strămoșii noștri au plecat din Africa”, a declarat primul autor, dr. Qing Li.

A doua descoperire privind ADN-ul transmis de la oamenii arhaici

Descoperirea este cea de-a doua descoperire a ADN-ului de la oamenii arhaici, diferiți de Homo sapiens, care afectează forma feței noastre. Aceeași echipă a descoperit într-o lucrare din 2021 că o genă care influențează forma buzelor a fost moștenită de la vechii denisovani.

La studiu au participat cercetători din Marea Britanie, China, Franța, Argentina, Chile, Peru, Columbia, Mexic, Germania și Brazilia.

Vă mai recomandăm și:

Terapiile genetice viitoare ridică întrebări etice importante, avertizează experții

Homo sapiens Denisova, vărul nostru îndepărtat, era adaptat vieţii la altitudini mari

Craniile antice dezvăluie tainele încrucișării oamenilor cu neanderthalienii

Numeroase cranii de animale, găsite într-o peșteră a neanderthalienilor

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Care sunt țările cu cele mai mari datorii din lume și unde se regăsește România?
Care sunt țările cu cele mai mari datorii din lume și unde se regăsește România?
Taxă uriașă de hotel pentru turiștii care ajung în unul dintre cele mai prietenoase orașe din lume
Taxă uriașă de hotel pentru turiștii care ajung în unul dintre cele mai prietenoase orașe din lume
Legea „fabricat în Europa”, modificată în ultimul moment. Ce au decis legislatorii?
Legea „fabricat în Europa”, modificată în ultimul moment. Ce au decis legislatorii?
Cât va avea de suferit turismul în Orientul Mijlociu în acest an?
Cât va avea de suferit turismul în Orientul Mijlociu în acest an?
Vocea interioară: ce spun studiile despre autocritica care ne sabotează?
Vocea interioară: ce spun studiile despre autocritica care ne sabotează?
Femeile sunt mai intuitive decât bărbații? Ce spun studiile despre cum citim emoțiile
Femeile sunt mai intuitive decât bărbații? Ce spun studiile despre cum citim emoțiile
Poate Inteligența Artificială să simtă empatie? Ce spun studiile despre „emoțiile” algoritmilor
Poate Inteligența Artificială să simtă empatie? Ce spun studiile despre „emoțiile” algoritmilor
Dragostea cimpanzeilor pentru cristale ne-ar putea ajuta să înțelegem fascinația propriilor noștri strămoși pentru aceste pietre
Dragostea cimpanzeilor pentru cristale ne-ar putea ajuta să înțelegem fascinația propriilor noștri strămoși pentru ...
Istoria jocurilor de noroc: de la oase aruncate în nisip la ecrane care pulsează (P)
Istoria jocurilor de noroc: de la oase aruncate în nisip la ecrane care pulsează (P)
De ce copiii imită agresivitatea? Experimentul lui Albert Bandura care a schimbat psihologia
De ce copiii imită agresivitatea? Experimentul lui Albert Bandura care a schimbat psihologia
Meteodependența este reală sau nu? Ce se întâmplă în creier în zilele cu lumină redusă
Meteodependența este reală sau nu? Ce se întâmplă în creier în zilele cu lumină redusă
Bateriile vehiculelor electrice au avansat atât de mult încât tehnologia va depăși degradarea cauzată de schimbările climatice, arată un nou studiu
Bateriile vehiculelor electrice au avansat atât de mult încât tehnologia va depăși degradarea cauzată de schimbările ...
Un medicament neașteptat ar putea deveni tratament pentru Alzheimer
Un medicament neașteptat ar putea deveni tratament pentru Alzheimer
Test de cultură generală. Care este cea mai puțin vorbită limbă din lume?
Test de cultură generală. Care este cea mai puțin vorbită limbă din lume?
Noi dovezi că NASA a detectat un posibil fulger pe Marte. S-a întâmplat pe partea întunecată!
Noi dovezi că NASA a detectat un posibil fulger pe Marte. S-a întâmplat pe partea întunecată!
Care sunt cele mai sigure țări din Europa în cazul izbucnirii celui de-al treilea război mondial
Care sunt cele mai sigure țări din Europa în cazul izbucnirii celui de-al treilea război mondial
„Secretul” bizar pentru un ten curat și sănătos, viral pe TikTok. Despre ce este vorba?
„Secretul” bizar pentru un ten curat și sănătos, viral pe TikTok. Despre ce este vorba?
Foarte puțini oameni știu cum să-și restabilească echilibrul interior. Ce ne sfătuiesc psihologii?
Foarte puțini oameni știu cum să-și restabilească echilibrul interior. Ce ne sfătuiesc psihologii?