Home » Istorie » Nasul mare ar putea fi rezultatul unei gene moștenite de la neanderthalieni

Nasul mare ar putea fi rezultatul unei gene moștenite de la neanderthalieni

Nasul mare ar putea fi rezultatul unei gene moștenite de la neanderthalieni
Sursa foto: Li, Q., Chen, J., Faux, P. et al/ Commun Biol (2023)
Publicat: 14.05.2023

Oamenii au moștenit material genetic de la neanderthalieni, care influențează forma nasurilor noastre, a constatat un nou studiu condus de cercetători de la Universitatea California (UCL) din SUA.

Noul studiu, publicat în Communications Biology, a descoperit că o anumită genă, care duce la un nas mai înălțat (de sus în jos), ar fi produsul selecției naturale pe măsură ce oamenii antici s-au adaptat la climatele mai reci după ce au părăsit Africa.

„În ultimii 15 ani, de când a fost secvențiat genomul neanderthalienilor, am reușit să aflăm că strămoșii noștri s-au încrucișat cu neanderthalienii, lăsând în urmă mici părți din ADN-ul lor. Aici, am descoperit că o parte din ADN-ul moștenit de la neanderthalieni influențează forma fețelor noastre. Acest lucru ar fi putut fi de ajutor strămoșilor noștri, deoarece a fost transmis de mii de generații”, a declarat dr. Kaustubh Adhikari, coautor al studiului, conform Phys.org.

Trăsăturile feței, indicii ale unor indicatori genetici diferiți

Studiul a folosit date de la peste 6.000 de voluntari din America Latină, cu origini europene, amerindiene și africane. Cercetătorii au comparat informațiile genetice de la participanți cu fotografii ale fețelor lor. Ei au analizat în special distanțele dintre punctele de pe fețele lor, cum ar fi vârful nasului sau marginea buzelor, pentru a vedea în ce măsură diferite trăsături faciale erau asociate cu prezența unor markeri genetici diferiți.

Cercetătorii au identificat recent 33 de regiuni ale genomului asociate cu forma feței, 26 dintre acestea fiind capabile să le reproducă în comparații cu date de la alte etnii, folosind participanți din Asia de Est, Europa sau Africa.

Cum i-a ajutat pe oameni gena moștenită de la neanderthalieni?

Într-o regiune a genomului în special, numită ATF3, cercetătorii au descoperit că multe persoane din studiul lor cu ascendență amerindiană (precum și altele cu ascendență est-asiatică dintr-o altă cohortă) aveau în această genă material genetic moștenit de la neanderthalieni, ceea ce contribuie la creșterea înălțimii nasului.

De asemenea, au descoperit că această regiune a genei prezintă semne de selecție naturală, sugerând că a conferit un avantaj celor care poartă materialul genetic.

„S-a speculat de mult timp că forma nasului nostru este determinată de selecția naturală; întrucât nasul nostru ne poate ajuta să reglăm temperatura și umiditatea aerului pe care îl respirăm, este posibil ca diferite forme de nas să fie mai potrivite pentru diferite climate în care au trăit strămoșii noștri. Este posibil ca gena pe care am identificat-o aici să fi fost moștenită de la neanderthalieni pentru a-i ajuta pe oameni să se adapteze la climatele mai reci, pe măsură ce strămoșii noștri au plecat din Africa”, a declarat primul autor, dr. Qing Li.

A doua descoperire privind ADN-ul transmis de la oamenii arhaici

Descoperirea este cea de-a doua descoperire a ADN-ului de la oamenii arhaici, diferiți de Homo sapiens, care afectează forma feței noastre. Aceeași echipă a descoperit într-o lucrare din 2021 că o genă care influențează forma buzelor a fost moștenită de la vechii denisovani.

La studiu au participat cercetători din Marea Britanie, China, Franța, Argentina, Chile, Peru, Columbia, Mexic, Germania și Brazilia.

Vă mai recomandăm și:

Terapiile genetice viitoare ridică întrebări etice importante, avertizează experții

Homo sapiens Denisova, vărul nostru îndepărtat, era adaptat vieţii la altitudini mari

Craniile antice dezvăluie tainele încrucișării oamenilor cu neanderthalienii

Numeroase cranii de animale, găsite într-o peșteră a neanderthalienilor

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Mitul copilului singur la părinți: De ce prejudecățile despre egoism sunt false?
Mitul copilului singur la părinți: De ce prejudecățile despre egoism sunt false?
Știința explică de ce, indiferent cât ai mâncat, mai ai loc și pentru desert
Știința explică de ce, indiferent cât ai mâncat, mai ai loc și pentru desert
A fost găsită prima dovadă că și plantele au grijă de „copiii” lor
A fost găsită prima dovadă că și plantele au grijă de „copiii” lor
ARCMEDIA aduce bucuria Crăciunului mai aproape de copiii care au cea mai mare nevoie
ARCMEDIA aduce bucuria Crăciunului mai aproape de copiii care au cea mai mare nevoie
Una din cinci femei din Marea Britanie spune că nu a fost luată în serios în timpul nașterii
Una din cinci femei din Marea Britanie spune că nu a fost luată în serios în timpul nașterii
Industria frumuseții s-a transformat într-un univers religios, care cere credință
Industria frumuseții s-a transformat într-un univers religios, care cere credință
Faptele bune și voluntariatul ne pot încetini îmbătrânirea creierului, indică un studiu
Faptele bune și voluntariatul ne pot încetini îmbătrânirea creierului, indică un studiu
Cafeaua are beneficii surprinzătoare pentru persoanele cu boli mintale severe
Cafeaua are beneficii surprinzătoare pentru persoanele cu boli mintale severe
O nouă cercetare sugerează că Universul este asimetric
O nouă cercetare sugerează că Universul este asimetric
Italia sărbătorește primul copil născut într-un sat în ultimii 30 de ani
Italia sărbătorește primul copil născut într-un sat în ultimii 30 de ani
Tehnologia și în special telefoanele mobile ne-au atrofiat creierul, arată un studiu
Tehnologia și în special telefoanele mobile ne-au atrofiat creierul, arată un studiu
10 ciudățenii ale naturii pe care oamenii de știință încă nu le pot explica
10 ciudățenii ale naturii pe care oamenii de știință încă nu le pot explica
Adept al francmasoneriei, acest avocat şi filosof de prestigiu a marcat profund istoria românilor. A fost un mare ADVERSAR al absolutismului habsburgic, fiind închis de trei ori
Adept al francmasoneriei, acest avocat şi filosof de prestigiu a marcat profund istoria românilor. A fost un mare ADVERSAR ...
Care tren traversează 3 țări și 8 fusuri orare în 7 zile?
Care tren traversează 3 țări și 8 fusuri orare în 7 zile?
Ce spun psihologii despre oamenii care nu-și fac patul în fiecare dimineață
Ce spun psihologii despre oamenii care nu-și fac patul în fiecare dimineață
Cum decongelezi alimentele corect? 3 metode confirmate științific!
Cum decongelezi alimentele corect? 3 metode confirmate științific!
Cât a crescut economia României după Revoluție?
Cât a crescut economia României după Revoluție?
De ce aproximativ 90% dintre oameni raportează schimbări de personalitate după transplant?
De ce aproximativ 90% dintre oameni raportează schimbări de personalitate după transplant?