Povestea necunoscută a celui mai mare trofeu vânătoresc al lui Nicolae Ceaușescu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

S-a scris mult despre pasiunea pentru vânătoarea a lui Nicolae Ceaușescu. Îi plăcea să participe la cât mai multe vânători, dar era departe de a avea comportamentul unui vânător veritabil. Pe scurt, dictatorul trăgea fără milă în tot ceea ce mișca. Nu conta dacă era un animal stabilit pentru recoltare sau un biet pui, nu conta nici măcar dacă se afla pe lista speciilor protejate de lege.

Mai mult, Ceaușescu era măcinat și de o altă obsesie, cea a recordurilor. Îi plăcea să împuște animale sălbatice cât mai mari și mai frumoase și apoi să se laude cu trofeele nu doar în fața apropiaților, ci și la marile expoziții internaționale. Inclusiv astăzi, Ceaușescu deține câteva recorduri mondiale.

În aprilie 1983, la o vânătoare desfășurată la Pilicske în Harghita, dintr-un observator închis, Nicolae Ceaușescu a împușcat un urs imens, record mondial confirmat în anul 1985 pentru trofeul de urs-blană.

Blana ursului din pădure

Blana de urs a fost omologată ca record mondial şi prezentată marelui public la Expoziția Internațională de Vânătoare de la Brno din Cehoslovacia, din anul 1985.

Povestea ascunsă a acestui record mondial a fost expusă publicului de inginerul silvic Vasile Crișan, unul dintre oamenii care s-au ocupat de organizarea vânătorilor la care a participat dictatorul comunist.

„Încă din ziua în care a fost împușcat, era evident că ursul este colosal de mare şi că, în mod cert, va fi un nou record mondial. Într-adevăr, după prelucrare şi prezentare la comisia de experți CIC (Consiliul Internațional al Vânătorii și Conservării Vânatului), blana de urs a devenit un super record mondial, care nu va mai fi depăşit niciodată”, menționează Vasile Crișan.

Poate fi „mărită” blana ursului?

Elementul cel mai important în stabilirea punctajului unui trofeu-blană, în cazul de față de urs, este suprafața blănii care, cu cât este mai mare şi mai aproape de pătrat, cu atât punctajul crește.

Pentru „mărirea” blănii ursului a existat un precedent de unde s-a inspirat anturajul lui Nicolae Ceaușescu. La expoziția de vânătoare, din luna octombrie a anului 1978, organizată în cadrul Târgului Internațional Bucureşti, delegația sârbă a expusă o mare blană de urs care era fixată cu cuie, pe un mare blat de scândură, cu balamale la mijloc, astfel încât să se poată închide ca o carte şi să poată fi transportată mai uşor. Era clar că această blană, la prelucrare, a fost întinsă la maximum şi fixată în cuie ca să nu scadă.

„Ideea aceasta, de a întinde blana în timpul prelucrării, a fost imediat preluată şi perfecționată de ‘specialiștii’ români. Aşa sunt românii noștri, receptivi la tot ce este nou. În primul rând, la jupuire, se avea grijă ca la picioarele din față să se facă o tăietură de aşa natură încât lățimea blănii în zona în care se face măsurătoarea să fie cât mai mare.

După argăsire, blana era așezată cu părul în jos pe o masă specială, de care se fixa cu cuie dese, bătute de jur împrejur. Masa era construită în așa fel încât, printr-un dispozitiv special, suprafața blănii să poată fi extinsă treptat, atât în lungime, cât mai ales în lățime. Odată cu suprafața mesei, se întindea şi blana. Pentru ca, prin întindere, blana să nu crape, zilnic era tratată cu uleiuri speciale grase care îi dădeau elasticitatea necesară. Astfel, suprafața blănii creștea până la limita rezistenței. În această poziție se lăsa să se usuce o perioadă mai lungă de timp şi numai după aceea era montată cu craniu cu tot pe o pânză cu bordură de postav verde sau roșu”, descria procedura de întindere a blănii Vasile Crișan.

Cât de mult poate fi „mărită” blana ursului?

Liderii comuniști au încurajat dezvoltarea și extinderea câtorva ateliere ale gospodăriilor de partid, special amenajate, unde lucrau meșteri pricepuți în pregătirea şi montarea blănurilor de urși și nu numai.

Inclusiv Ceaușescu încuraja dezvoltarea de astfel de ateliere. „Chiar provoca deliberat o concurență între prim-secretarii de partid din județele în care vâna urși, lăudându-i pe cei care reușeau să întindă blănurile mai mult. Nu era nevoie ca blănurile de urși să fie mutilate prin întindere, pentru că şi aşa multe dintre ele aveau dimensiuni foarte mari”, preciza Vasile Crișan.

Metoda inventată de sârbi în 1978 a condus la stabilirea unor recorduri mondiale în serie, ce au culminat cu cel de urs-blană din anul 1985, care este pe primul loc în lume și astăzi.

De ce recordul lui Ceaușescu nu va mai fi bătut niciodată?

După mulți ani, metoda sârbilor de a mări blana animalelor vânate a ridicat semne de întrebare Consiliului Internațional al Vânătorii şi Conservării Vânatului (CIC).

După ample dezbateri, forul vânătorilor a stabilit că „blănurile de vânat nu vor mai fi recunoscute ca trofee care se pot evalua şi puncta după formulele standard, întrucât acestea nu se mai prezintă la dimensiunile lor reale şi, ca urmare, punctajul crește în mod artificial”, consemnează Vasile Crișan.

În urma acestei decizii a Consiliul Internațional al Vânătorii şi Conservării Vânatului, recordul mondial la blană de urs, înregistrat în cataloage internaționale pe numele lui Nicolae Ceaușescu, nu va fi depăşit niciodată.

Vă recomandăm să citiți și:

Intrarea Armatei Române în Basarabia și propaganda bolșevică

Cum s-a ajuns la intervenția Armatei Române în Basarabia

Cum i-a ucis Mihai Viteazul pe creditorii turci veniţi să ridice banii pentru înscăunarea lui

Istoria timbrului cu cap de bour, unul dintre cele mai valoroase din întreaga lume