Ce au dezvăluit fosilele din Jurasic despre evoluția omului?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fosilele din Jurasic oferă noi înțelesuri despre modul în care au evoluat mamiferele, inclusiv oamenii; în special, cum am ajuns să avem dinții și urechile pe care le avem astăzi.

Au fost analizate patru fosile în două studii, fosile datând de acum mai bine de 164 de milioane de ani. Fosilele din Jurasic sunt fosile de mamifere, un grup care include mamiferele și cele mai apropiate rude dispărute ale acestora. Trei dintre cele patru descoperiri sunt shuotheriide: creaturi mici, de mărimea șoarecilor, care au trăit pe vremea dinozaurilor.

• Smaraldele din mormintele conducătorilor din Panama au venit din Columbia
• Iarbă antică găsită într-o peșteră a dezvăluit ceva surprinzător despre oamenii de acum 200.000 de ani

Configurația dinților și a urechilor la aceste shuotheriide îi face pe experți să se întrebe cum am ajuns de la perioada dinozaurilor la era modernă, în care mamiferele domină, și cum se leagă diferitele ramuri evolutive.

Ce informații noi aduc fosilele din Jurasic?

„Studiul nostru pune sub semnul întrebării teoriile actuale și oferă o nouă perspectivă asupra istoriei evolutive a mamiferelor”, spune paleontologul Patricia Vickers-Rich, de la Universitatea Monash (Australia).

„Oferim informații vitale în relațiile filogenetice și în traiectoriile evolutive ale shuotheriidelor, puțin cunoscute până la descoperirile recente din China”, spune ea, citată de Science Alert.

Shuotheriidele i-au intrigat pe paleontologi încă din anii 1980: forma dinților lor nu se potrivește cu mamiferele echivalente de astăzi.

Aici, o analiză mai atentă a potrivit acea formă la un alt grup de mamifere numit Docodonta, care s-au desprins devreme de grupul de mamifere care în cele din urmă au devenit strămoșii noștri. Bazându-se pe aceste noi fosile, cercetătorii cred că shuotheriidele ar trebui să fie grupate mai aproape de docodontanii.

În ceea ce privește urechile fosilelor, cercetătorii au identificat caracteristici cheie în urechea mijlocie, care le oferă mamiferelor unul dintre cele mai ascuțite simțuri auditive de pe Pământ. Se crede că această ureche mijlocie a evoluat din articulațiile maxilarului. Dar fosilele rupte și prost conservate au făcut dificilă reconstituirea acestei tranziții.

Al doilea studiu, comparând o fosilă mai veche, mai asemănătoare cu reptilele, cu noua specie de shuotheriide descoperită, ajută la clarificarea transformării evolutive de la reptile, cu un singur os al urechii mijlocii, la mamifere, care au trei.

„Oamenii de știință au încercat încă din vremea lui Darwin să înțeleagă cum a evoluat urechea mijlocie a mamiferelor”, spune paleontologul Jin Meng, de la Muzeul de Istorie Naturală American din New York.

„Fosilele din Jurasic aduc la lumină un element critic lipsă și întregesc înțelegerea noastră a evoluției treptate a urechii mijlocii la mamifere”, spune el.

O reclasificare a mamiferelor

Ambele studii sunt ca și cum ai redesena o hartă gigantică a speciilor, înlăturând unele dintre liniile trasate între shuotheriide și alte grupuri și creând altele noi.

Acest tip de rearanjare ajută arată modul în care s-au dezvoltat în timp caracteristicile, independent sau în sincron, și, de acolo, diferitele presiuni de mediu care ar fi putut contribui la ele.

Cu alte cuvinte, cercetarea aduce noi informații despre modul și motivul pentru care au evoluat mamiferele, datorită micilor creaturi de acum sute de milioane de ani. Este și un alt semn al modului în care noile descoperiri de fosile și noile studii ale acestor fosile pot adăuga claritate la misterele evoluționiste.

Ambele studii au fost publicate în Nature.

Primul studiu poate fi găsit aici.

Al doilea studiu poate fi consultat aici.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce ne poate spune ADN-ul antic despre cine suntem cu adevărat?

Pietre vechi de 2.000 de ani ar putea avea muzică gravată pe ele

Adevărul din spatele miturilor: amazoanele ar fi existat cu adevărat

În urmă cu două secole era descoperită, din greşeală, una dintre cele mai mari comori arheologice ale lumii