Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » Cum funcționează detectoarele de minciuni?

Cum funcționează detectoarele de minciuni?

Publicat: 11.02.2023
Cum funcționează detectoarele de minciuni?
Sursa foto: Shutterstock

Un studiu din 2002 a arătat că 60% dintre oameni mint cel puțin o dată pe parcursul unei conversații de zece minute, cu o medie a majorității de două sau trei minciuni. Indiferent de gravitatea sau proporția sa, o minciună rămâne o minciună, iar modul în care corpul reacționează atunci când minți este, adesea, același. Detectoarele de minciuni au fost inventate în 1921, iar de atunci, acuratețea lor a fost, uneori, pusă sub semnul întrebării.

Atunci când participi la o conversație în care spui ceva neadevărat, respirația și ritmul cardiac vor crește și este posibil să începi să transpiri.

În timp ce abilitatea oamenilor de a minți poate fi mai antrenată sau mai stângace, mai mereu corpul tău va reacționa în același fel. Excepțiile de la această regulă sunt, de exemplu, psihopații, cărora le lipsește empatia și, prin urmare, nu manifestă reacțiile fiziologice tipice atunci când spun o minciună.

Creierul lucrează mai intens atunci când o persoană minte

Faptul de a minți implică, în general, mai mult efort decât să spui adevărul, iar asta se întâmplă fiindcă mințitul implică cortexul prefrontal. Un studiu realizat în 2001 de către neurologul Sean Spence a explorat imaginile RMN al creierului în timp ce se află în poziție culcată. Participanții au răspuns la întrebări despre rutina lor zilnică apăsând un buton cu da sau nu pe un ecran. În funcție de culoarea scrisului, ei trebuiau să răspundă sincer sau să spună o minciună.

Rezultatele au arătat că participanții au avut nevoie de mai mult timp ca să formuleze un răspuns nesincer decât unul onest, iar anumite părți ale cortexului prefrontal au fost mult mai active atunci când aceștia mințeau, potrivit Big Think.

Cercetările ulterioare explică ideea că, trei zone regiuni principale ale creierului sunt stimulate în timpul mințitului. Astfel, lobul prefrontal lucrează să suprime adevărul, sistemul limbic se activează din cauza anxietății care rezultă din minciună, iar lobul temporal se activează ca răspuns la recuperarea amintirilor și la crearea imaginilor mintale, adică la fabricarea unei minciuni credibile.

Cum se desensibilizează creierul prin mințit?

Într-un studiu din 2016, psihologul Dan Ariely și colegii săi au arătat cum lipsa sincerității poate să altereze creierul, făcând o persoană să mintă cu mai multă ușurință în viitor. Atunci când oamenii spuneau minciuni, cercetătorii au observat o explozie de activitate în amigdală, partea din creier implicată în frică, anxietate și răspunsuri emoționale.

„Minciuna, de fapt, ți-a desensibilizat creierul la teama de a fi prins sau de a-i răni pe ceilalți, ceea ce face ca minciuna în interes propriu să fie mult mai ușoară mai târziu”, a scris Jessica Stillman.

Când și cum au apărut detectoarele de minciuni?

În 1921, un polițist din California și fiziologul John A. Larson au creat un aparat care măsoară simultan modificările continue ale tensiunii arteriale, ale ritmului cardiac și ale ritmului respirator pentru a ajuta la detectarea înșelăciunii. Aceasta a fost invenția poligrafului, care este denumit în mod obișnuit detector de minciuni.

Cu șapte ani înainte, în 1914, psihologul italian Vittorio Benussi a publicat concluziile privind „simptomele respiratorii ale minciunii”. În 1915, psihologul și avocatul american William M. Marston a inventat un test de tensiune arterială pentru detectarea înșelăciunii.

Acuratețea detectoarelor de minciuni

Acuratețea testelor cu poligraful a fost pusă la îndoială chiar de la început. Aceste aparate detectează reacțiile tipice de stres la rostirea unei minciuni. Acest lucru înseamnă creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a ritmului respirator.

Unii oameni sunt în mod natural buni mincinoși sau devin mai buni la controlul acestor răspunsuri la stres și pot reuși să rămână calmi în timpul unui test cu detectorul de minciuni.

Potrivit Asociației Americane a Poligrafului, acuratețea estimată a poligrafului poate fi de până la 87%. Asta înseamnă că, în 87 din 100 de cazuri, poligraful va fi capabil să detecteze dacă cineva spune adevărul.

Dacă o persoană minte, dar nu are simptomele de stres cauzate de spunerea unei minciuni, atunci aceasta va trece testul. În mod similar, persoanele nevinovate pot pica testul din cauză că sunt anxioase în legătură cu efectuarea unui test poligraf și, prin urmare, emit ritmuri ridicate ale inimii, respirației și tensiunii arteriale, pe care, în cele din urmă, detectoarele de minciuni le detectează.

Vă mai recomandăm și: 

De ce mint oamenii? Cercetătorii dezvăluie rolul cheie jucat de minciună în supravieţuirea speciei umane

Inteligenţa artificială poate detecta minciunile şi poate duce sfârşitul decepţiilor aşa cum le ştim

De ce nu poți identifica un mincinos doar dintr-o privire? Iată motivele!

Cu măştile jos: arta de a minţi şi de a recunoaşte mincinoşii

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug și-a început experiența în presă la Iași, iar promovarea culturii, prin transmiterea cuvintelor relevante, a fost parte din procesul alăturării echipei DESCOPERĂ.ro. Îi place să citească, să cerceteze și să scrie. Claudia este absolventă a Facultății de Litere, specializarea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Vremea se răcește din nou. Noua prognoza de la ANM
Vremea se răcește din nou. Noua prognoza de la ANM
Care sunt cele mai bune zile și cele mai bune intervale orare pentru a cumpăra un bilet de avion?
Care sunt cele mai bune zile și cele mai bune intervale orare pentru a cumpăra un bilet de avion?
Populația unuia dintre cele mai mari orașe din lume a scăzut pentru prima dată în ultimii 19 ani
Populația unuia dintre cele mai mari orașe din lume a scăzut pentru prima dată în ultimii 19 ani
O galaxie s-a dovedit a fi altceva după ce astronomii au observat o activitate unică în nucleul său
O galaxie s-a dovedit a fi altceva după ce astronomii au observat o activitate unică în nucleul său
Trilobiții aveau un al treilea ochi ascuns, arată noi fosile
Trilobiții aveau un al treilea ochi ascuns, arată noi fosile
O navă-mamă extraterestră s-ar putea ascunde în Sistemul Solar, spune un oficial de la Pentagon
O navă-mamă extraterestră s-ar putea ascunde în Sistemul Solar, spune un oficial de la Pentagon
Ar fi fost găsită cea mai veche dovadă a impactului unui meteorit pe Pământ
Ar fi fost găsită cea mai veche dovadă a impactului unui meteorit pe Pământ
Cea mai gravă boală a vertebratelor amenință amfibienii din Africa
Cea mai gravă boală a vertebratelor amenință amfibienii din Africa
Vulturii dispăruți din „Stăpânul inelelor” aveau o anvergură a aripilor de trei metri
Vulturii dispăruți din „Stăpânul inelelor” aveau o anvergură a aripilor de trei metri
Zgomotul produs de trafic crește hipertensiunea arterială
Zgomotul produs de trafic crește hipertensiunea arterială
Descifrarea fotosintezei ar putea duce la noi moduri de a obține energie regenerabilă
Descifrarea fotosintezei ar putea duce la noi moduri de a obține energie regenerabilă
Oceanul uriaș de sub picioarele noastre. Cât de mare este rezervorul din interiorul Pământului?
Oceanul uriaș de sub picioarele noastre. Cât de mare este rezervorul din interiorul Pământului?
Cheia pentru a evita demența nu este un secret, spune o neurocercetătoare
Cheia pentru a evita demența nu este un secret, spune o neurocercetătoare
Un asteroid „distrugător de orașe” trece în acest weekend între Pământ și Lună
Un asteroid „distrugător de orașe” trece în acest weekend între Pământ și Lună
Vincent van Gogh: „Prin picturile mele vreau să transmit ceva mângâietor, la fel cum muzica aduce mângâiere”
Vincent van Gogh: „Prin picturile mele vreau să transmit ceva mângâietor, la fel cum muzica aduce mângâiere”
ORA PĂMÂNTULUI 2023. Stingem lumina într-un moment critic pentru casa noastră
ORA PĂMÂNTULUI 2023. Stingem lumina într-un moment critic pentru casa noastră
Ora de vară 2023. România schimbă ora în acest weekend
Ora de vară 2023. România schimbă ora în acest weekend
Mai mult magneziu înseamnă o mai bună sănătate a creierului, arată un studiu australian
Mai mult magneziu înseamnă o mai bună sănătate a creierului, arată un studiu australian