Home » Natură » Ciupercile pot „comunica” între ele, iar vocabularul lor poate cuprinde până la 50 de cuvinte

Ciupercile pot „comunica” între ele, iar vocabularul lor poate cuprinde până la 50 de cuvinte

Publicat: 16.04.2022

Ciupercile și alte fungi ar putea comunica electric prin ceea ce poartă numele de rețea de miceliu. Noi descoperiri arata diferențele dintre specii, descrise că având propriile limbaje specifice, fiecare dintre acestea având până la 50 de cuvinte.

Neuronii din creierul uman comunică prin schimburile de impulsuri electrice; cu toate acestea, articolul din Royal Science Society Open Science spune că „aproape orice creatură lipsită de sistem nervos produce vârfuri de potențial electric”.

Pentru fungi, aceste pot lua forma unor rețele de vârfuri electrice, cunoscute drept trenuri și pe care oamenii le pot înregistra cu ajutorul unor detectoare din interiorul sau exteriorul celule. Filamentele, cunoscute și că hife, care pot forma o rețea care să se alăture fungilor din subteran pe distanțe mari.

Particularități din lumea fungilor

Profesorul Andrew Adamatzky, autorul studiului a mai afirmat anterior că ciupercile de stridii au vârfuri cu două lungimi – în jur de 2,6 și 14 minute în lungime. Este suficient pentru un limbaj digital. Adamatzky spune în noul său studiu că „acestea sunt indicii ale posibilității ca rețeaua de miceliu să transforme informația prin interacțiunea acestor vârfuri și trenuri într-un fel similar cu neuronii”.

Pentru aceste nou studiu, Adamatzky a testat patru specii de fungi pentru a vedea dacă „vorbesc” în același fel. Însă rezultatele au arătat că pentru o specie intervalele dintre vârfuri erau lungi, pentru alta vocabularul era mai complex, format dintr-o combinație de pulsuri de mică și mare intensitate, indică IFL Science.

În încercarea de a traduce măcar unul dintre aceste limbaje în engleză, Adamatzky a căutat înregistrări ale trenurilor care erau atât de similare unele cu altele, încât să se poată trage concluzia că era vorba de același cuvânt repetat de mai multe ori. Provocarea a fost una pe măsură. Chiar și pentru diferitele limbi ale oamenilor, găsirea aceluiași cuvânt repetat de mai multe ori, poate constitui ceva nu tocmai facil. La ciuperci, încercarea poate să fie cu atât mai dificilă.

Ce limbă vorbesc ciupercile?

Din fericire, lingviștii au dezvoltat mai multe instrumente de analiză a cuvintelor. Aplicând unul dintre ele, Adamatzky a putut identifica anumite trenuri care se repetau de suficient de multe ori și într-un fel similar, pentru a putea fi considerate „cuvinte”. Cercetătorul a mai arătat și distribuția lungimilor acestor vârfuri se potrivește cu lungimea cuvintelor din limbajul uman.

În baza acestei constatări, Adamatzky a descoperit că unele dintre speciile pe care le studiase aveau un vocabular compus din aproximativ 50 de „cuvinte”, chiar dacă cel mai des erau folosite doar 15 sau poate 20. La alte specii studiate – Schizophyllum comune – a descoperit cel mai complex sistem de „propoziții”, dar încă mai este necesară testarea a câteva mii de specii. Astfel că va mai dura până ce Adamatzky va ajunge să le studieze pe cele mai complexe.

Scepticismul înca persistă la nivelul comunității științifice

Dr. Dan Bennet, de la Universitatea Exter din Regatul Unit, rămâne sceptic. „Cu toate că este interesant, alocarea titulaturii de limbaj poate veni dintr-un exces de entuziasm. Este nevoie de mult mai multe cercetări înainte de a găsi acest limbaj pe Google Translate”, spune acesta.

Fie că are dreptate sau nu, Adamatzky pune la treabă aceste descoperiri legate de ciuperci. Universitatea West England, Bristol, construiește o nouă clădire cu detectori de fungi încorporați. Fungi vor răspunde la schimbările din lumină, temperatură sau poluare, iar clădirea va avea capacitatea de a răspunde, să optimizeze interiorul.

„Acționând similar cu un calculator foarte performant, clădirea va controla dispozitivele în funcție de condițiile de mediu”, a precizat Adamatzky. Folosirea sensorilor biologici va salva energia necesară pentru funcționarea altor clădiri.

Vă mai recomandăm și:

Consumul de ciuperci ar putea reduce riscul de depresie

Un scut anti-radiații din fungi ar putea să protejeze astronauții în timpul călătoriilor spațiale

„Pielea din ciuperci”, o alternativă sustenabilă care ar putea salva planeta

LSD și ciupercile halucinogene, asociate cu un risc redus de diabet și boli ale inimii

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad a făcut parte din echipa site-ului Descoperă.ro între februarie și august 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?