Ferigile au furat ADN de la alte organisme, au descoperit cercetătorii

ADN-ul ferigilor este deosebit de complex. De fapt, o specie de ferigă, Ophioglossum reticulatum, deține recordul pentru organismul multicelular cu cel mai mare număr de cromozomi, aproximativ 720 de perechi.

După ani de muncă minuțioasă, oamenii de știință au secvențiat în cele din urmă genomurile a trei ferigi homosporoase diferite, dezvăluind că aceste plante nu numai că adunau ADN-ul, ci l-au furat de la alte organisme – și au făcut acest lucru timp de milioane de ani.

• Lacul din Canada care este pe cât de colorat, pe atât de urât mirositor
• De ce copacii din pădurile tropicale din Panama își lungesc rădăcinile?

„Fiecare genom spune o poveste diferită”, spune geneticianul Doug Soltis de la Muzeul de Istorie Naturală din Florida, citat de Science Alert.

O lucrare despre Alsophila spinulosa a fost publicată în mai în Nature Plants. Acesteia i se alătură lucrările despre Adiantum capillus-veneris și Ceratopteris richardii, care a fost studiată ca organism model de zeci de ani.

Ferigile nu pot elimina ADN-ul nefolositor

În trecut, oamenii de știință au atribuit genomul imens al ferigilor și un număr mare de cromozomi unor runde repetate de duplicare a întregului genom, în care descendenții unui organism moștenesc accidental copii suplimentare ale întregului genom al organismului. Acest lucru este comun la plante și poate conferi unele beneficii, cum ar fi evoluția rapidă și divergența.

Cu toate acestea, organismele care experimentează acest lucru tind să treacă printr-o perioadă scurtă de ajustare, în care majoritatea duplicatelor se pierd, rezultând un genom normal. Spre deosebire de cel al ferigilor.

Studiul pare să sugereze că ferigile sunt pur și simplu ineficiente în a elimina ADN-ul nedorit, în schimb păstrându-l la nesfârșit.

O specie de ferigă fură ADN pentru propriul uz

Dar echipa a găsit, de asemenea, dovezi că C. richardii este un hoț de ADN. În genomul ferigii se află apărarea împotriva unei anumite toxine care face găuri în membrana celulei. Acestea se găsesc de obicei în bacterii – ceea ce sugerează că feriga a dobândit-o de la bacterii printr-un proces numit transfer orizontal de gene (care este de fapt destul de comun în rândul bacteriilor).

Copii ale acestor gene de apărare apar în diferite părți ale plantei, sugerând că acest transfer s-a întâmplat de mai multe ori. Așadar, feriga pare să obțină un anumit beneficiu defensiv, sugerează cercetătorii.

Lucrările despre A. spinulosa , A. capillus-veneris și C. richardii pot fi găsite, respectiv, aici, aici, și aici.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cercetătorii dezvăluie peisajul unei păduri preistorice. Cum era mediul înconjurător acum milioane de ani?

Cum să cultivăm plante pe Marte? Un elev de liceu ar fi descoperit secretul

Plantele își reprogramează celulele pentru a rezista „invadatorilor”

Când și cum au apărut primele păduri de pe Pământ?