Dezastru climatic: Sistemul de curenți din Atlantic s-ar putea prăbuși în 2025

Curentul Oceanului Atlantic, cunoscut științific drept Atlantic Meridional Overturning Circulation (AMOC) sau „banda transportoare a oceanului”, transportă apa caldă de la tropice spre nord, în Atlanticul de Nord.

Curentul Oceanului Atlantic s-ar putea confrunta cu un colaps în următoarele decenii, potrivit unui nou studiu. Dacă emisiile de combustibili fosili vor continua în ritmul actual, această oprire dramatică ar putea avea loc la jumătatea secolului sau, cel mai devreme, în 2025.

• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an
• Albinele primesc o șansă în plus: un nou supliment creat pentru a stopa declinul coloniilor

Clima relativ caldă a Europei de Vest i se datorează în mare măsură lui AMOC, cunoscut și sub numele de Circulația Termohalină, care transferă apa de suprafață caldă și sărată de la tropice prin Atlanticul de Nord. Când se apropie de Polul Nord, aceasta se răcește și formează gheață de mare. Apa rămasă se scufundă apoi și este dusă spre sud în adâncuri, completând ciclul.

Cu toate acestea, oamenii de știință avertizează acum că este probabil că această bandă transportoare oceanică vastă să se oprească în acest secol, ca urmare a schimbărilor climatice.

Curentul Oceanului Atlantic s-ar putea opri în acest secol

Într-un nou studiu, doi oameni de știință de la Universitatea din Copenhaga (Danemarca) prezic cu o certitudine de 95% că AMOC se va opri între 2025 și 2095 dacă emisiile actuale de gaze cu efect de seră persistă. Acest lucru se va întâmpla cel mai probabil în 34 de ani, în jurul anului 2057, spun ei, citați de IFLScience.

În timp ce schimbările climatice vor continua să crească temperaturile medii la nivel global, acest fenomen înseamnă că anumite părți ale Europei de Vest ar putea fi efectiv afectate de răcire. Dar aceasta nu este o veste bună. Oprirea lui AMOC ar putea duce în cele din urmă la o încălzire crescută a tropicelor și la alte efecte secundare în întreaga lume.

„Oprirea lui AMOC poate avea consecințe foarte grave asupra climei Pământului, de exemplu, prin schimbarea modului în care căldura și precipitațiile sunt distribuite la nivel global. Deși o răcire a Europei poate părea mai puțin severă, pe măsură ce globul în ansamblu devine mai încălzit și valurile de căldură apar mai frecvent, această oprire va contribui la o încălzire crescută a tropicelor, unde temperaturile în creștere au dat deja naștere unor condiții de viață dificile”, a declarat profesorul Peter Ditlevsen, autor al studiului, de la Institutul Niels Bohr din cadrul Universității din Copenhaga.

Un studiu realizat folosind cele mai noi instrumente statistice

Este important de menționat faptul că aceste constatări contrastează cu constatările Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), programul Organizației Națiunilor Unite care a fost creat pentru a reflecta situația actuală în ceea ce privește știința climatică. Evaluările recente ale IPCC au sugerat că un colaps complet al AMOC este puțin probabil în secolul XXI.

Acest nou studiu susține că un colaps este foarte probabil în acest secol. Pentru studiu, echipa a analizat temperaturile de la suprafața mării într-o zonă specifică a Atlanticului de Nord, din 1870 până în prezent, ca indicator pentru fluxul AMOC. Combinând rezultatele cu o analiză statistică proaspătă, echipa susține că a oferit o estimare mai „solidă” decât munca anterioară, arată și Space.com.

Sistemul de curenți din Atlantic este la cel mai slab nivel din ultimii 1.000 de ani

„Folosind instrumente statistice noi și îmbunătățite, am făcut calcule care oferă o estimare mai solidă a momentului în care este cel mai probabil să se producă un colaps al Circulației Termohaline, lucru pe care nu am reușit să îl facem înainte”, explică profesoara Susanne Ditlevsen, de la Departamentul de Științe Matematice al Universității din Copenhaga.

Acesta este departe de a fi primul avertisment că AMOC se confruntă cu probleme profunde. Un studiu recent a constatat că fluxul AMOC încetinește și se află la cel mai slab nivel din ultimii 1.000 de ani. Cursul de acțiune pentru a evita această soartă este oprirea utilizării combustibililor fosili, dar acțiunea globală pentru a realiza acest lucru se dovedește a fi lentă, în ciuda mizei uriașe.

„Rezultatul nostru subliniază importanța reducerii cât mai curând posibil a emisiilor globale de gaze cu efect de seră”, a adăugat profesorul Peter Ditlevsen.

Studiul este publicat în revista Nature Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

Grăsimea de porc folosită drept combustibil „verde” face mai mult rău decât bine

Cel mai veninos păianjen din lume își modifică veninul în funcție de stare

Substanțele folosite pentru extragerea cofeinei din cafea distrug stratul de ozon

„Praful magic” care ne-ar putea răci planeta și ar combate schimbările climatice