Home » Știință » Un element chimic utilizat rareori ar putea redefini timpul

Un element chimic utilizat rareori ar putea redefini timpul

Un element chimic utilizat rareori ar putea redefini timpul
Publicat: 03.06.2018
În prezent, cel mai precis ceas din lume pe care îl utilizăm pentru a determina ora la nivel global are o eroare de aproximativ o secundă la fiecare 300 de milioane de ani. Însă cercetătorii consideră că acest lucru poate fi îmbunătăţit. În prezent, cercetătorii analizează posibilitatea utilizării luteţiului pentru măsurarea timpului.

În trecut, o secundă era definită ca o fracţiune dintr-o rotaţie de 24 de ore a planetei în jurul propiei axe.  Însă, conform Live Science, rotaţia Pământului poate varia, aşadar cercetătorii au ales să calibreze ceasurile la un nivel atomic. 

În 1967, Comitetul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (CIPM) a definit o secundă ca fiind timpul necesar pentru ca un atom de cesiu să absorabă suficientă energie pentru a mişca. Pentru ca acest lucru să aibă loc, atomii trebuie să fie „bombardaţi” cu aproximativ 9.192.631.770 de cicluri de radiaţii cu microunde. Aceste măsurători au fost realizate pe o perioadă de aproape trei ani, informează publicaţia Scientific American. 

În prezent, sute de ceasuri atomice cu cesiu calculează timpul la nivel global şi controlează sistemele de navigare prin GPS. Însă, în ultima decadă, a apărut o nouă generaţie de ceasuri denumite „ceasuri optice” ce sunt de 100 de ori mai precise decât cele cu cesiu. Noile ceasuri funcţionează după acelaşi principiu precum cele cu cesiu, însă utilizează atomi de aluminiu sau yterbiu pentru a se pune în mişcare la frecvenţele înalte ale luminii vizibile. În timp ce noile ceasuri optice sunt mult mai precise, acestea sunt greu de menţinut stabile pe o perioadă îndelungată. Murray Berrett, profesor de fizică din cadrul Universităţii Naţionale din Singapore, susţine că o simplă schimbare a temperaturii camerei poate modifca modul în care câmpul electromagnetic acţionează asupra atomilor. Aşadar, ceasurile cu cesiu „sunt mult mai de încredere decât noile ceasuri optice”, a declarat Barrett. 

În cadrul noului studiu, Barrett şi echipa sa au descoperit că ionii de luteţiu sunt mai puţin sensibili la temperaturile mediului decât alte elemente utilizate pentru obţinerea ceasurilor optice. Atomii de luteţiu pot compensa şi alte probleme ce afectează măsurarea timpului. Deoarece atomii utilizaţi în aceste ceasuri au o mişcare ”înainte şi înapoi”, ca răspuns la câmpul electromagnetic creat de unde, măsurarea timpului poate fi modificată. Cercetătorii denumesc această mişcare rapidă ca fiind o ”micromotion shift”.

Deaoarece specialiştii trebuie să compenseze această schimbare, este dificil de realizat un ceas atomic cu mai mult de un ion. Însă specialiştii au descoperit că pot utiliza o proprietate naturală a luteţiului pentru a opri mişcările atomilor. Însă şi acest lucru vine cu un anumit cost. Atomii devin mult mai sensibili la temperatura camerei. 

Deşi Barrett consideră luteţiul „extrem de promiţător”, el nu crede că este necesară redefinirea unei secunde prin intermediul ceasurilor optice. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 

 
 
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Sōtō Zen, una dintre cele mai riguroase forme ale budismului japonez
Sōtō Zen, una dintre cele mai riguroase forme ale budismului japonez
Oamenii de știință au descoperit că lichidele se pot „rupe” precum solidele
Oamenii de știință au descoperit că lichidele se pot „rupe” precum solidele
Cașaloții vorbesc aproape la fel ca oamenii, au descoperit cercetătorii
Cașaloții vorbesc aproape la fel ca oamenii, au descoperit cercetătorii
Maria Antoaneta: regina controverselor, între mit, ură și realitate
Maria Antoaneta: regina controverselor, între mit, ură și realitate
În 2018, cel mai mare grup de cimpanzei sălbatici din lume s-a divizat fără să mai încerce vreodată să se împace
În 2018, cel mai mare grup de cimpanzei sălbatici din lume s-a divizat fără să mai încerce vreodată să se împace
Un bărbat a creat un mic submarin pentru ca papagalul său poată privi viața de sub apă
Un bărbat a creat un mic submarin pentru ca papagalul său poată privi viața de sub apă
În 1990, un bărbat a găsit cea mai mare peșteră din lume, iar apoi a „pierdut-o”
În 1990, un bărbat a găsit cea mai mare peșteră din lume, iar apoi a „pierdut-o”
Test de cultură generală. Ce este entropia?
Test de cultură generală. Ce este entropia?
Pentru prima dată, fizicienii au „încurcat” doi atomi în mișcare, validând o teorie cuantică
Pentru prima dată, fizicienii au „încurcat” doi atomi în mișcare, validând o teorie cuantică
Șeful Meta va avea în curând propria clonă digitală bazată pe Inteligență Artificială
Șeful Meta va avea în curând propria clonă digitală bazată pe Inteligență Artificială
Cea mai bătrână gorilă din lume în captivitate și-a sărbătorit ziua de naștere la Zoo Berlin
Cea mai bătrână gorilă din lume în captivitate și-a sărbătorit ziua de naștere la Zoo Berlin
Cum ne poate „strica” Inteligența Artificială relațiile personale și profesionale?
Cum ne poate „strica” Inteligența Artificială relațiile personale și profesionale?
Primul mare asasinat din istoria Americii: preşedintele Abraham Lincoln, omorât de un actor
Primul mare asasinat din istoria Americii: preşedintele Abraham Lincoln, omorât de un actor
Un bărbat infectat cu HIV s-a vindecat complet datorită unei mutații genetice rare
Un bărbat infectat cu HIV s-a vindecat complet datorită unei mutații genetice rare
Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi
Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi
Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de ani
Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de ani
Suspecții implicați în furtul tezaurului dacic s-au plâns de condițiile din închisoare
Suspecții implicați în furtul tezaurului dacic s-au plâns de condițiile din închisoare
Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu o sondă NASA
Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu o sondă NASA