Ar putea vara să pună capăt pandemiei de coronavirus? Ce rol joacă umiditatea şi temperatura în răspândirea COVID-19

Mulţi se întreabă dacă, precum în cazul altor virusuri respiratorii, cum ar fi gripa, există şanse ca noul coronavirus să se răspândească mai puţin pe măsură ce temperaturile cresc?

Potrivit unui nou studiu, coronavirusul SARS-CoV-2 nu s-a răspândit atât de puternic în regiunile mai calde şi mai umede ale lumii, aşa cum s-a întâmplat în zonele mai reci. Deşi cercetarea timpurie, publicată în revista Social Science Research Network, este încă în curs de examinare academică, aceasta oferă o imagine asupra a ceea ce ne-am putea aştepta în lunile călduroase care vor urma, notează Live Science.

• Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?

Qasim Bukhari şi Yusuf Jameel, ambii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), au analizat cazurile globale de COVID-19 şi au constatat că 90% dintre infecţii au apărut în zonele unde temperaturile erau între 3 şi 17 grade Celsius şi cu o umiditate absolută a aerului între 4 şi 9 grame pe metru cub. Umiditatea absolută este definită de câtă umiditate este în aer, indiferent de temperatură (cantitate maximă de vapori de apă care poate fi preluată de aer).

Umiditatea ar avea un rol în răspândirea COVID-19

Potrivit autorilor cercetării, în ţările cu o temperatură medie mai mare de 18 grade Celsius şi o umiditatea absolută mai mare de 9g/m3, numărul de cazuri COVID-19 era sub 6% din cazurile globale.

Acest fapt sugerează că „transmiterea virusului SARS-CoV-2 ar fi putut fi mai puţin eficientă până acum într-un climat umed mai cald”, au scris autorii în studiul lor. Umiditatea ar putea juca un rol special în răspândirea coronavirusului, având în vedere că cea mai mare rată de transmitere a COVID-19 a avut loc în zone mai puţin umede, sunt de părere cercetătorii.

Aceştia afirmă că, pentru o mare parte a Americii de Nord şi Europei, efectul umidităţii asupra răspândirii coronavirusului ar fi neglijabil până în iunie, când nivelurile încep să crească peste 9g/m3. 

Cu toate acestea, în momentul analizei lor, după 15 martie, erau raportate peste 10.000 de cazuri de COVID-19 în regiunile cu temperaturi medii de 18 grade Celsius. Acest lucru indică faptul că răspândirea coronavirusului ar putea fi încetinită doar la temperaturi mult mai ridicate, sunt de părere cercetătorii de la MIT.

„Prin urmare, implicaţia sa va fi limitată cel puţin pentru ţările din nordul Europei şi nordul Statelor Unite, care nu înregistrează temperaturi atât de ridicate până în iulie, şi asta pentru o perioadă foarte scurtă de timp”,  mai spun autorii.

Dr. William Schaffner, specialist în boli infecţioase la Universitatea Vanderbilt din Tennessee, care nu a făcut parte din studiu, afirmă că deşi, în prezent, „nu este rezonabil să te aştepţi (ca noul coronavirus n.r.) să dispară în lunile de vară”, această analiză „ar putea oferi un pic de speranţă”.