Pământul a creat și a „înghițit” continente timp de 500 de milioane de ani

Atunci când Terra era încă tânără, planeta noastră a creat multe continente, iar apoi le-a „înghițit”, lăsând în urmă puține indicii, arată un nou studiu.

Aceste continente inițiale au deschis calea pentru continentele solide care în cele din urmă au dus la apariția tectonicii plăcilor, mai sugerează noile cercetări.

• TeslaBot, robotul umanoid de la Tesla, face yoga și arată cât de mult a progresat
• Ultima SuperLună din 2023, numită și „Luna recoltei”, răsare pe cerul nopții vineri, 29 septembrie

„Rezultatele noastre explică faptul că, de fapt, continentele au rămas slăbite și predispuse la distrugere în faza incipientă, în urmă cu 4,5 – 4 miliarde de ani, iar apoi au devenit mai rigide în următoarele câteva miliarde de ani pentru a forma miezul continentelor moderne”, a explicat Fabio Capitanio, autor principal al studiului și om de știință la Monash University.

Predispuse distrugerii

Timp de sute de milioane de ani, continentele curente au fost mai mult sau mai puțin stabile. Acestea s-au deplasat din cauza tectonicii plăcilor, o teorie care guvernează mișcarea scoarței terestre, formând diferite forme, precum supercontinentul antic Pangeea. Piesele de puzzle ale scoarței care au existat în urmă cu sute de milioane de ani încă mai există și în zilele noastre. Însă, foarte puține detalii sunt cunoscute despre continentele care au existat la începutul istoriei Pământului.

Pentru a afla mai multe despre istoria timpurie, cercetătorii au folosit computere pentru a desfășura modele ale interacțiunilor dintre roca și magma din scoarța Terrei. Modelele au arătat că cele mai timpurii continente s-au format din părți din mantaua superioară, regiunea de sub scoarța planetei, care s-a topit pe măsură ce a ajuns la suprafață și apoi s-a împrăștiat prin erupții vulcanice uriașe. La acea vreme, planeta deținea un rezervor vast de căldură în interiorul său.

„Eliberarea de căldură interiorară primordială a cauzat topire în mantaua superficială, care apoi a fost extrudată sub formă de magmă pe suprafața Terrei”, a explicat Capitanio,

Însă, continentele acestei perioade, cunoscută drept Hadean, erau predispuse distrugerii.

Continentele de astăzi nu ar fi fost posibile fără acele continente pierdute

Continentele moderne sunt mai rezistente, ceea ce înseamnă că sunt mai dificil de descompus prin întindere. Însă scoarța din Hadean era mai fierbinte și mai subțire, fiind situată pe mantaua superioară care era mai moale. Astfel, rupturi vaste ar fi avut loc între aceste continente, magma s-ar fi scurs printre fisuri, iar acea magmă ar fi acoperit continentele tinere, astfel că acestea s-ar fi scufundat în mantaua Terrei. Între timp, noile continente se formau din magmă la suprafață, peste cele îngropate, potrivit Live Science.

Așadar, am putea spune că acele continente pierdute în Hadean ar fi făcut posibile continentele care au urmat. Absorbția repetată a dus la formarea unei fundații peste care viitoarele continente s-au putut dezvolta în siguranță.

Acest scenariu ar putea explica apariția tectonicii plăcilor moderne, care se bazează pe o fundație mai fermă și pe continente cu o structură mai rezistentă. Modelul cercetătorilor mai arată că unele bucăți din acele continente timpurii ar fi rămas expuse la suprafață. Acele bucăți încă mai există și sunt cunoscute drept cratoane. Unul dintre acestea, numit „Laurentia”, formează miezul Americii de Nord și include o regiune care acoperă Canada centrală și Groenlanda.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Geologii au folosit zircon pentru a afla originea continentelor Pământului. Ce au descoperit

Un studiu recent sugerează faptul că continentele au început să se deplaseze mult mai devreme decât se credea anterior

Fosilele arată că strămoșul tuturor pinguinilor trăia pe continentul pierdut al Pământului

Continentul aflat sub Noua Zeelandă a fost cartografiat pentru prima dată. Acum poți explora Zealandia