Home » Știință » Sensibilitatea din vârfurile degetelor noastre este mult mai vastă decât ne-am fi imaginat

Sensibilitatea din vârfurile degetelor noastre este mult mai vastă decât ne-am fi imaginat

Sensibilitatea din vârfurile degetelor noastre este mult mai vastă decât ne-am fi imaginat
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 28.03.2021

Pielea, cel mai mare organ al corpului uman, ne acoperă din cap până în picioare, ne permite să atingem, să simțim și să interacționăm cu lumea din jurul nostru.

Un nou studiu a dezvăluit cât de receptivi sunt neuronii senzoriali din vârfurile degetelor noastre. Se pare că noi putem detecta o atingere doar cu o singură încrețitură din amprentă.

„Ne așteptam ca o singură încrețitură papilară să joace un rol, însă asta nu a mai fost dovedit până acum”, a spus Ewa Jarocka, unul dintre autorii studiului de la Universitatea Umeå din Suedia.

Mâinile noastre conțin zeci de mii de neuroni senzoriali

Neuronii senzoriali atașați la receptori sunt presărați chiar sub suprafața pielii, fapt ce ne permite să detectăm atingere, vibrație, presiune, dureri și multe altele. Doar mâinile noastre conțin zeci de mii de astfel de neuroni, fiecare cu receptori pe o suprafață mică a pielii, numită câmp receptiv („receptive field” în engleză).

După ce au calculat zonele de detectare și le-au cartografiat pe amprentele unor subiecți, oamenii de știință au descoperit că lățimea zonelor de detectare era echivalentă cu lățimea unei încrețituri de pe amprentă. Aceste așa-numite „subcâmpuri” nu s-au mișcat și nici nu și-au schimbat direcția. Astfel, asta sugerează că sunt ancorate de încrețiturile amprentelor.

Avem o sensibilitate atât de ridicată în vârful degetelor

Acesta este primul studiu care arată că încrețiturile din amprentele noastre ne ajută să simțim lumea din jurul nostru cu mai multă acuratețe.

„Am descoperit că sensibilitatea subcâmpurilor corespunde cu o perioadă spațială de 0,4 mm și prezintă dovezi că selectivitatea spațială a subcâmpurilor apare pentru că un organ receptor asociat măsoară evenimentele mecanice limitate la o singură încrețitură papilară. Avem toate aceste puncte fierbinți și fiecare corespunde la o zonă de 0,4 mm, ceea ce este lățimea aproximativă a unei încrețituri”, a explicat Jarocka, citat de Science Alert.

„Apoi, creierul nostru primește toate aceste informații. Asta chiar explică de ce suntem atât de îndemânatici și avem o sensibilitate atât de ridicată în vârful degetelor”, a adăugat Jarocka.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Câte organe sunt în corpul uman?

Oamenii de știință au creat un robot microscopic care ar putea să „meargă” prin corpul uman

De ce arătăm atât de ciudat. Corpul uman este un miracol al evoluției, însă nu e veșnic

Cele mai comune chimicale care afectează corpul uman

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării