Tulburarea de personalitate borderline s-ar putea transmite în familie

Rudele celor care suferă de tulburarea de personalitate borderline (BPD) prezintă asemănări în creier și personalitate, dar și interpretează unele expresii faciale în mod similar, potrivit unor studii realizate de cercetătorii de la Universitatea din Toronto.

„Una dintre întrebările importante pe care le aud atunci când vorbesc cu grupurile familiale este dacă tulburarea poate fi transmisă de la părinți la copiii lor”, spune Anthony C. Ruocco, de la Universitatea din Toronto, citează Medical Xpress.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

„Suntem printre primii cercetători care au studiat modul în care factorii, pe lângă simptome și trăsăturile de personalitate, ar putea funcționa în familiile cu BPD”, a adăugat profesorul Ruocco.

Tulburarea de personalitate borderline este clasificată parțial prin impulsivitate și dificultăți de reglare emoțională. Studiile asupra BPD tind să se concentreze pe cei cu tulburare, dar Ruocco a vrut să identifice ce factori sociali și biologici, dincolo de un diagnostic de BPD, apar în familii. El spune că aceste caracteristici ar putea oferi indicii despre ce cauzează dezvoltarea tulburării și cum poate fi prevenită.

Alte diagnostice, diferite de tulburarea de personalitate borderline, observate la persoanele înrudite

Ruocco a constatat că simptomele BPD persistă în familii dincolo de cei care sunt de fapt diagnosticați cu această tulburare. De exemplu, rudele arată aceeași înclinație față de expresiile faciale triste, un model de slăbiciune și putere în abilitățile de autoreglare și modele distincte de activare a creierului în timpul controlului impulsurilor.

Ruocco a comparat 103 persoane cu BPD, 73 de rude biologice de gradul I (părinți, frați și copii) și 99 de persoane fără antecedente de boli psihiatrice. Participanții au completat o serie de teste, inclusiv interviuri, chestionare, teste de percepție a emoțiilor, sarcini de rezolvare a problemelor și le-a fost scanat creierul. Aceste constatări au fundamentat patru lucrări publicate între 2019 și 2021.

El a descoperit că atât cei cu BPD, cât și rudele lor au prezentat niveluri mai ridicate de depresie și tulburări de consum de substanțe. Rudele au primit, de asemenea, diagnostice psihiatrice similare și au prezentat mai multe trăsături de personalitate asociate cu dereglarea emoțională și impulsivitate.

„Deși nu există diagnosticul complet de BPD în mod obișnuit la rudele de gradul întâi, chiar și câteva dintre simptome pot afecta destul de mult. Această cercetare aduce cu adevărat în atenție unele dintre provocările de sănătate mintală cu care se confruntă multe rude ale persoanelor cu BPD”, spune el.

Familiile văd frica în fețele triste

Familia unei persoane diagnosticate cu BPD sunt predispuse la conflicte interpersonale, iar Ruocco s-a întrebat dacă expresiile faciale joacă un rol. Mai mulți părinți i-au spus că încearcă să nu manifeste nicio emoție atunci când copilul lor cu BPD este supărat, dar adesea primesc răspunsul: „De ce ești supărat pe mine?”.

Este bine documentat faptul că persoanele cu BPD interpretează expresiile faciale diferit față de cele fără tulburare, dar Ruocco a descoperit că și rudele lor o fac. Atunci când li s-a arătat o expresie tristă, persoanele cu BPD și rudele lor au avut nevoie de mai mult timp pentru a decoda emoția și ambele au avut mai multe șanse să o interpreteze ca fiind înspăimântătoare.

„Acest model ar putea sugera o sensibilitate crescută la semnalele de amenințare în familiile cu BPD, fapt ce ar putea duce la certuri între membrii familiei, de exemplu. Este important să înțelegem ce putem face pentru a alinia mai bine comunicarea social-emoțională pentru a îmbunătăți funcționarea familiei”, spune el.

Puncte forte și puncte slabe găsite în controlul impulsurilor

O altă parte a studiului a analizat controlul impulsurilor prin imagistica cerebrală. Cercetătorii au măsurat nivelurile de oxigen în partea frontală a creierului atunci când participanților li s-au arătat imagini și li s-a spus să nu reacționeze la anumite imagini.

Persoanele cu BPD și-au activat cortexul prefrontal mai puțin decât grupul de control fără diagnostice psihiatrice, dar rudele au prezentat o activitate cerebrală mai mare decât ambele. Acest model ar putea însemna că rudele folosesc mai multe resurse ale creierului pentru a controla impulsurile sau că folosesc resurse similare în mod diferit pentru a se autoregla.

Ruocco numește impulsivitatea „cel mai periculos simptom al BPD”. Conducerea nesăbuită, alimentația excesivă, cheltuielile excesive și abuzul de substanțe sunt toate exemple de impulsivitate. Este, de asemenea, asociată cu autovătămarea și sinuciderea.

Punctele forte care ar putea proteja rudele persoanelor cu BPD

Cea mai recentă lucrare a lui Ruocco a examinat ce abilități cognitive sunt asociate cu impulsivitate și BPD. Aceste abilități sunt cunoscute ca funcții executive, care sunt abilitățile de gândire complexe utilizate pentru a identifica obiectivele și a planifica pașii pentru a le atinge.

Persoanele cu BPD tind să se lupte mai mult cu funcțiile executive, iar cercetătorii se așteptau ca rudele să prezinte dificultăți similare. Dar rudele care nu aveau nicio boală psihiatrică au arătat atât puncte forte, cât și puncte slabe. Aceste rude aveau un control mai puternic al impulsurilor și abilități de gândire abstractă, deși aveau și abilități mai puțin eficiente de rezolvare a problemelor. Acest lucru se aliniază cu poveștile pe care Ruocco le-a auzit de la părinți.

„Oamenii care au un copil cu BPD îmi spun uneori Trebuie să fim capabili să ne controlăm mai bine pentru a ne controla copilul. Aceste constatări ar putea, de asemenea, evidenția punctele forte ale autoreglării care ar putea proteja rudele persoanelor cu BPD astfel încât să nu dezvolte ei înșiși o boală psihiatrică”, spune el.

Vă recomandăm să citiți și:

O tehnică a somnului folosită de Salvador Dali pare să funcționeze cu adevărat

Insulina din creier influențează nivelurile de dopamină

Petrecerea timpului în natură are o sumedenie de beneficii pentru sănătate. Iată de ce

Alimentele prăjite cresc riscul de boli cardiace și accident vascular cerebral