Home » Știință » Cum ajung stelele gigante în locuri „imposibile”?

Cum ajung stelele gigante în locuri „imposibile”?

Publicat: 08.02.2022
Cum ajung stelele gigante în locuri „imposibile”?
Foto: NASA/ CXC/ RIKEN T. Sato et al./ NuSTAR

Stelele gigante sunt adesea prezente în locuri la care nu ne-am aștepta, departe de planul galactic, iar cercetătorii au descoperit de ce se întâmplă asta.

Explicația ne reamintește că evoluția stelelor este mult mai complexă decât realizăm uneori, scrie IFL Science.

Stelele gigante, în special, se formează aproape de planul galactic. Gazul este rareori suficient de dens la periferii pentru a forma stele, cu atât mai mult unele uriașe.

Stelele născute în apropierea planului migrează uneori la o distanță mare deasupra sau dedesubtul acestuia, însă, în mod ciudat, unele stele ajung mult mai departe decât le-ar permite să călătorească scurta lor durată de viață.

Stelele gigante pot ajunge foarte departe de casă

O lucrare din The Astronomical Journal folosește exemplul gigantului HD93521 pentru a oferi un răspuns la discrepanța dintre vârsta aparentă a acestor stele și timpul de călătorie calculat.

„Astronomii găsesc stele masive departe de locul lor de origine, atât de departe, de fapt, încât durează mai mult decât durata de viață a stelei pentru a ajunge acolo”, a declarat autorul studiului, profesorul Douglas Gies.

Cu cât o stea are masa mai mare, cu atât strălucește mai mult și își consumă mai repede materialul. Relația dintre masă și durata de viață este invers proporțională; o stea cu o masă de 10 ori mai mare decât cea a Soarelui va avea o durată de viață de aproape o mie de ori mai scurtă.

O durată de viață de aproximativ 20 de milioane de ani

HD3521 are o masă impresionantă, de 17 ori mai mare decât masa Soarelui. Întreaga sa durată de viață ar trebui să fie de aproximativ 20 de milioane de ani.

Cu o cantitate considerabilă de heliu original neconvertit, pare să aibă doar în jur de 5 milioane de ani, cu o marjă de eroare de două milioane, ceea ce face foarte ciudat faptul că se află la 3.600 de ani-lumină deasupra planului galactic.

Pe baza mișcării sale actuale, ar fi fost nevoie de 39 de milioane de ani (plus sau minus trei milioane) pentru a ajunge acolo, chiar dacă ar fi început migrarea imediat după formare.

Sunt trei explicații posibile: steaua este mult mai veche decât pare, s-a format cumva deja departe de planul galactic sau inițial se mișca cu o viteză uluitoare și ceva a încetinit-o.

Absența vecinilor care să ofere o forță de frânare o exclude în mare măsură pe ultima dintre acestea.

Cum „se nasc” de obicei stelele masive?

Autorii studiului explică HD3521 ca fiind fuziunea recentă a două stele. Aceeași masă distribuită în două sau mai multe stele va fuziona mai lent. Dacă materialul care alcătuiește acum HD3521 a fost anterior împărțit aproape egal, fiecare componentă ar fi avut nevoie de aproximativ 40 de milioane de ani pentru a ajunge la stadiul actual de dezvoltare.

Stelele gemene ar fi trebuit să plece împreună din planul galactic, începând la scurt timp după formarea lor, un început timpuriu al traiectoriei lor nu este surprinzător. Stelele masive se nasc de obicei în grupuri unde forțe puternice le pot arunca în exterior; fie o „praștie” gravitațională de la o pereche și mai mare de stele, fie explozia unei supernove din apropiere.

Nu este ceva obișnuit ca stelele să fuzioneze

Nu este ceva obișnuit ca stelele să fuzioneze, dar se întâmplă uneori atunci când orbita lor originală este foarte apropiată. Semnul revelator al unei fuziuni anterioare este rotația rapidă, impulsul unghiular al orbitei lor reciproce trebuie să se consume cumva și ajunge să rotească steaua fuzionată foarte repede.

Viteza de rotație a lui HD93521 este greu de măsurat, dar pare să fie printre cele mai rapide descoperite vreodată.

Peter Wysocki, coautor al studiului, caută exemple care să arate că HD3521 nu este unică. Într-o altă lucrare, el raportează că un membru al perechii masive IT Librae fură material de la celălalt înainte de fuziunea completă. Procesul întinerește steaua cu masă mai mare, făcând-o să pară mai tânără decât vârsta sa reală, un alt HD93521 în devenire.

Vă recomandăm să citiți și:

Ultimul zbor al lui Ingenuity pe Marte va fi un moment extrem de emoționant pentru cercetătorii de la NASA

De ce imaginile Apollo de pe Lună nu sunt false? Explicația lui Neil deGrasse Tyson

China pare să lucreze la o clonă a elicopterului trimis de NASA pe Marte

O nouă categorie de exoplanete ar putea dezvălui civilizații extraterestre

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase