Home » Știință » Beneficiile neștiute ale mersului cu spatele. Iată ce spune știința!

Beneficiile neștiute ale mersului cu spatele. Iată ce spune știința!

Beneficiile neștiute ale mersului cu spatele. Iată ce spune știința!
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 07.12.2022

Pentru cei mai mulți dintre noi, mersul pe jos este ceva ce facem în mod automat. Nu necesită un efort conștient, așa că mulți nu conștientizează beneficiile mersului pe jos pentru sănătate.

Dar ce se întâmplă dacă încetăm să mai mergem pe pilot automat și începem să ne provocăm creierul și corpul la mersul cu spatele? Nu numai că această schimbare de direcție ne solicită mai multă atenție, dar poate aduce și beneficii suplimentare pentru sănătate.

Activitatea fizică nu trebuie să fie complicată. Indiferent dacă sunteți activi în mod regulat sau nu, chiar și o plimbare zilnică de zece minute în pas vioi poate aduce o serie de beneficii pentru sănătate.

Cu toate acestea, mersul pe jos este mai complicat decât își dau seama mulți dintre noi.

Mersul pe jos, mai complicat decât credeam

Rămânerea în poziție verticală necesită o coordonare între sistemele noastre vizual, vestibular (senzații legate de mișcări precum răsucirea, rotirea sau mișcarea rapidă) și proprioceptiv (conștientizarea locului în care se află corpul nostru în spațiu).

Atunci când mergem cu spatele, creierul nostru are nevoie de mai mult timp pentru a procesa cerințele suplimentare de coordonare a acestor sisteme. Cu toate acestea, acest nivel sporit de provocare aduce cu sine beneficii sporite pentru sănătate.

Unul dintre cele mai studiate beneficii ale mersului cu spatele este îmbunătățirea stabilității și a echilibrului. Mersul cu spatele poate îmbunătăți mersul înainte și echilibrul pentru adulții sănătoși și pentru cei cu osteoartrită de genunchi.

Mersul cu spatele ne determină să facem pași mai scurți și mai frecvenți, ceea ce duce la îmbunătățirea rezistenței musculare a mușchilor din partea inferioară a picioarelor, reducând în același timp povara asupra articulațiilor noastre.

Cât de eficient poate fi mersul cu spatele?

Adăugarea de schimbări ale înclinației sau ale declinului poate modifica, de asemenea, gama de mișcare pentru articulații și mușchi, oferind o ameliorare a durerii pentru afecțiuni precum fasceita plantară – una dintre cele mai frecvente cauze ale durerilor de călcâi.

Modificările posturale provocate de mersul cu spatele folosesc, de asemenea, mai mulți mușchi care ne susțin coloana lombară – ceea ce sugerează că mersul cu spatele ar putea fi un exercițiu benefic pentru persoanele cu dureri lombare cronice.

În timp ce mersul normal ne poate ajuta să ne menținem o greutate sănătoasă, mersul cu spatele poate fi chiar mai eficient.

Utilizarea de energie atunci când se merge cu spatele este cu aproape 40% mai mare decât atunci când se merge cu aceeași viteză în față. Un studiu a indicat reduceri ale grăsimii corporale pentru femeile care au urmat un program de antrenament de șase săptămâni de mers sau alergare cu spatele.

Utilizarea de energie în timpul mersului cu spatele, cu 40% mai mare

Atunci când devenim încrezători în deplasarea cu spatele, trecerea la alergare poate spori și mai mult exigențele. Deși este adesea studiat ca instrument de reabilitare, alergarea cu spatele crește puterea mușchilor cruciali implicați în îndreptarea genunchiului, ceea ce se transpune nu numai în prevenirea rănilor, ci și în capacitatea noastră de a genera putere și performanță sportivă.

Alergarea susținută cu spatele scade energia pe care o consumăm atunci când alergăm înainte, scrie ScienceAlert.

Creșterea încărcăturii generale sporește recrutarea mușchilor extensori ai genunchiului, solicitând în același timp o solicitare intensă a inimii și a plămânilor într-un interval scurt de timp.

Mersul cu spatele este simplu, dar asta nu înseamnă că este ușor.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Când au trecut strămoșii oamenilor la mersul pe două picioare?

Mersul pe jos este secretul longevității. Iată concluziile specialiștilor

Cercetătorii au descoperit că pot identifica demența după viteza mersului

Persoanele anxioase pot fi identificate prin analiza mersului

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă