Socializarea frecventă, asociată cu o viață mai lungă la persoanele în vârstă

Socializarea frecventă poate prelungi viața persoanelor în vârstă, sugerează un studiu pe mai mult de 28.000 de chinezi.

Studiul care revelat acest lucru a fost publicat în Journal of Epidemiology & Community Health.

• Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică
• Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Socializarea frecventă, adică aproape în fiecare zi, pare a fi cea mai benefică pentru o viață lungă, sugerează descoperirile.

Numărul de bătrâni din întreaga lume este în creștere

În 2017, 962 de milioane de oameni de pe tot globul aveau peste 60 de ani, iar numărul acestora este proiectat să se dubleze până în 2050. În consecință, o atenție considerabilă s-a concentrat asupra conceptului de îmbătrânire „activă” sau „de succes”, a cărei componentă importantă pare să fie o viață socială activă, notează cercetătorii.

Dar majoritatea dovezilor despre beneficiile socializării pentru sănătate se bazează pe oameni din țările occidentale, existând puține date publicate despre oamenii din Asia. Pentru a încerca să astupe acest gol de cunoștințe, cercetătorii au vrut să exploreze dacă frecvența socializării ar putea fi legată de supraviețuirea generală a unui grup relativ mare de persoane în vârstă care trăiesc în China.

Ei s-au bazat pe participanții la Sondajul Chinezesc Longitudinal privind Longevitatea Sănătoasă (CLHLS), un studiu în curs, prospectiv, reprezentativ la nivel național, despre persoanele în vârstă care trăiesc independent, care a început în 1998.

Informațiile despre frecvența socializării au început să fie colectate abia în 2002, iar studiul actual se concentrează pe 5 valuri separate de colectare a datelor de până în 2018-2019, implicând un total de 28.563 de participanți cu o vârstă medie de 89 de ani.

Să fie socializarea frecventă cheia pentru o viață mai lungă?

Participanții au fost întrebați cât de des s-au implicat în activități sociale: aproape în fiecare zi; cel puțin o dată pe săptămână; cel puțin o dată pe lună; din când în când; și niciodată. Au fost colectate și informații despre factorii potențial influenți, inclusiv sexul, educația, starea civilă; venitul gospodăriei; consumul de fructe și legume; modul de viață; și sănătatea precară. Supraviețuirea a fost urmărită pentru o medie de 5 ani sau până la deces.

În primii 5 ani, 25.406 de persoane au spus că nu s-au angajat în nicio activitate socială; 1.379 au raportat că au făcut acest lucru uneori; 693, cel puțin o dată pe lună; 553, cel puțin o dată pe săptămână; și 532, aproape zilnic.

Pe toată perioada de monitorizare, 21.161 (74%) participanți au decedat, dintre care 15.728 în primii 5 ani, scrie Medical Xpress.

Concluziile au arătat că socializarea frecventă a fost asociată cu o supraviețuire semnificativ mai lungă. Cu cât frecvența este mai mare, cu atât este mai mare probabilitatea de a trăi mai mult.

Ce arată datele?

Până la 5 ani de la începutul perioadei de monitorizare, ratele standardizate de mortalitate au fost de 18,4% dintre persoanele monitorizate timp de un an în rândul celor care nu au socializat niciodată; 8,8% la cele care au făcut-o ocazional; 8,3% la oamenii care au socializat cel puțin lunar; 7,5% la cei care au socializat cel puțin o dată pe săptămână; și 7,3% la cei care au făcut acest lucru aproape în fiecare zi.

Timpul până la deces a fost întârziat cu 42% la cei care socializau ocazional, cu 48% la cei care au făcut acest lucru cel puțin lunar, cu 110% la cei care au făcut acest lucru cel puțin săptămânal și cu 87% la cei care au făcut acest lucru aproape în fiecare zi, comparativ cu cei care au spus că nu au socializat niciodată.

După 5 ani, supraviețuitorii au inclus 8.420 de persoane care au spus că nu au socializat niciodată, 688 care au făcut-o ocazional, 350 care au făcut-o cel puțin lunar, 295 care au făcut-o cel puțin săptămânal și 272 care au socializat aproape în fiecare zi.

Ratele standardizate de mortalitate au fost de 6,2% la persoanele monitorizate timp de un an în rândul celor care nu au socializat niciodată; 4,8% la cele care au făcut-o ocazional; 5% la cele care socializează cel puțin o dată pe lună; 5.4% la oamenii care au socializat cel puțin o dată pe săptămână; și 3,6% la cei care au făcut acest lucru aproape în fiecare zi.

Cum poate socializarea frecventă să prelungească viața?

Un efect de prag a fost evident: doar socializarea aproape în fiecare zi a fost asociată cu o supraviețuire semnificativ mai lungă în acest grup, în care timpul până la deces a fost întârziat cu 204%.

Factorii asociați cu a fi mai activ din punct de vedere social au fost sexul masculin, vârsta mai mică, un nivel mai ridicat de educație, căsătoria, locuirea într-un oraș și/sau cu rude și starea bună de sănătate reală/autoevaluată.

Atunci când datele au fost stratificate în continuare în funcție de vârstă, activitatea socială părea să fie și mai puternic asociată cu supraviețuirea extinsă în primii 5 ani pentru cei mai în vârstă, sugerând că strategiile de promovare a menținerii unei vieți sociale active la persoanele foarte în vârstă ar trebui să fie încurajate, spun cercetătorii.

Acesta este un studiu observațional, deci nu se poate stabili cauza. Iar cercetătorii recunosc că nu au fost capabili să includă posibile schimbări în comportamentele de socializare sau de sănătate în timp.

Nu este clar nici de ce socializarea la o vârstă înaintată ar putea extinde supraviețuirea. Explicațiile propuse includ îmbunătățirea comportamentelor sănătoase, cum ar fi mai multă activitate fizică și o dietă mai bună. Socializarea frecventă poate, de asemenea, atenua impactul factorilor de stres cronici, spun cercetătorii.

Vă recomandăm să citiți și:

Inimile umane printate 3D, viitorul operațiilor pe cord

Creierul îmbătrânește cu unul sau doi ani chiar și după o singură noapte nedormită

De ce știința nu a reușit nici până astăzi să creeze o inimă artificială?

Aspirina ar putea reduce cancerul ovarian pentru persoanele cu risc genetic ridicat