Postul intermitent ar putea încetini boala Alzheimer, spun oamenii de știință

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Alzheimer afectează în prezent aproximativ unul din nouă adulți din SUA cu vârsta de peste 65 de ani, iar tulburarea este de așteptat să devină și mai răspândită în viitor. Dar cercetătorii dau o veste îmbucurătoare: postul intermitent ar putea încetini boala Alzheimer.

Deși încă nu există un tratament pentru boala Alzheimer, oamenii de știință cred că au găsit o modalitate de a aborda un aspect al acesteia. Într-un nou studiu, o echipă de la Universitatea din California, San Diego (UC San Diego) și Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), ambele din SUA, a reușit să reconfigureze ceasurile circadiene ale animalelor într-un model de șoarece cu Alzheimer, printr-un program de post intermitent.

Perturbarea ceasului circadian este unul dintre modurile în care Alzheimer interferează cu procesele biologice ale organismului. Persoanele cu această boală se confruntă cu modificări ale ciclului de somn/veghe, având adesea tulburări cognitive crescute și confuzie seara și pot avea dificultăți în a adormi, scrie Science Alert.

Tratamentele actuale pentru Alzheimer nu vizează acest aspect al bolii, dar este posibil să existe și alte căi pentru a atenua problema: postul intermitent ar putea încetini Alzheimer.

Postul intermitent ar putea încetini Alzheimer

Când cercetătorii au inclus șoarecii într-un program de hrănire limitată de timp, animalele au prezentat îmbunătățiri vizibile în ceea ce privește funcționarea memoriei. Între timp, proteinele amiloide, legate de mult timp de boala Alzheimer, au avut o probabilitate mai mică de a se acumula în creierul șoarecilor aflați în post.

În plus, șoarecii din programul de hrănire au urmat un model de somn mai regulat, au fost mai puțin hiperactivi noaptea și au experimentat mai puține întreruperi de somn în comparație cu șoarecii cărora li s-a permis să mănânce în orice moment.

„Timp de mulți ani, am presupus că perturbările circadiene observate la persoanele cu Alzheimer sunt un rezultat al neurodegenerării, dar acum aflăm că poate fi și invers: perturbarea circadiană poate fi unul dintre principalii factori ai patologiei Alzheimer”, spune neurologul Paula Desplats, de la UC San Diego.

„Acest lucru face ca perturbările circadiene să fie o țintă promițătoare pentru noile tratamente pentru Alzheimer, iar descoperirile noastre oferă demonstrația pentru o modalitate ușoară și accesibilă de a corecta aceste perturbări”, continuă cercetătoarea.

Ce au revelat studiile pe șoareci?

Șoarecilor li s-a permis să mănânce doar într-un interval de șase ore în fiecare zi. La oameni, acest lucru ar echivala cu un post de 14 ore ls fiecare ciclu de 24 de ore și acest lucru pare să ajute la resetarea ritmurilor circadiene naturale perturbate de Alzheimer.

Modificări au fost observate chiar și la nivel molecular, multiple gene legate de boli și inflamații la nivelul creierului prezentând diferențe în modul în care au fost exprimate la șoarecii cu Alzheimer care au ținut post.

Adoptarea unui regim de post intermitent este un lucru pe care oamenii îl pot face relativ ușor și relativ rapid. Dacă aceleași rezultate vor fi găsite și în studiile pe oameni, postul devine o altă opțiune promițătoare de explorat în lupta împotriva acestei forme dăunătoare de demență.

„Perturbările circadiene ale bolii Alzheimer sunt principala cauză a plasării în azilurile de bătrâni”, spune Desplats.

„Orice putem face pentru a ajuta pacienții să-și restabilească ritmul circadian va aduce o diferență imensă în modul în care gestionăm boala Alzheimer în clinici și în modul în care îngrijitorii îi ajută pe pacienți să gestioneze boala acasă”, spune ea.

Cercetarea a fost publicată în Cell Metabolism.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au identificat genele care influențează direct ceea ce mâncăm

Top 5 alimente bogate în prebiotice, conform cercetătorilor

O boală străveche a reapărut în Statele Unite ale Americii

Un studiu a descoperit un mecanism nou și neașteptat de răspândire a celulelor canceroase