Home » Știință » Somnul ajută creierul să se pregătească pentru viitor. Iată cum

Somnul ajută creierul să se pregătească pentru viitor. Iată cum

Publicat: 16.05.2025

Potrivit unui nou studiu, somnul pare să ne ajute să procesăm nu doar amintiri din trecut, ci și pe cele viitoare. Pe lângă consolidarea și conservarea amintirilor în timpul somnului, studiul sugerează că, de fapt, creierul nostru se pregătește activ să înregistreze evenimente viitoare.

Memoria este un fenomen amplu și complex care ne definește identitatea. Din perspectiva noastră subiectivă, poate părea aproape magică, greu de redus la componente simple. Totuși, la nivel celular, grupuri de neuroni specializați – numiți celule engramă – codifică fizic experiențele noastre de viață într-un format pe care îl putem reaminti mai târziu.

Cercetări anterioare au demonstrat clar că somnul este crucial pentru buna funcționare a acestui proces, dar multe detalii fiziologice rămân neclare. În plus față de simpla stocare a amintirilor, creierul nostru realizează procese incredibile de organizare și analiză – multe dintre acestea având loc în timpul „pauzei mentale” oferite de somn.

Pentru noul studiu, cercetătorii din Japonia au dorit să afle mai multe despre rolul somnului în procesarea memoriei, inclusiv în pregătirea pentru experiențe care încă nu s-au întâmplat.

Autorii au folosit un sistem de imagistică pentru șoareci care se pot mișca liber, capabil să identifice atât celulele engramă, cât și pe cele non-engramă, în diferite etape ale procesării memoriei. Astfel, au reușit să urmărească activitatea neuronală înainte, în timpul și după evenimentele memorabile trăite de șoareci.

Un fenomen amplu și complex

Rezultatele au oferit o nouă perspectivă asupra comportamentului anumitor populații de neuroni în diferite condiții cognitive – inclusiv în timpul somnului, atât înainte cât și după învățare.

Studiul a evidențiat două procese paralele care se desfășoară în timpul somnului de după învățare. Astfel, celulele engramă care codificaseră inițial o amintire s-au reactivat în mod previzibil – un mecanism deja bine documentat de consolidare a memoriei în timpul somnului.

În plus, a apărut și o altă populație interesantă de neuroni care nu erau încă asociate cu amintiri specifice. Aceste celule au devenit din ce în ce mai sincronizate în timpul somnului de după învățare și, ulterior, au fost cele care au codificat amintiri noi și diferite.

„Celulele engramă în devenire au prezentat o coactivitate crescută cu celulele engramă existente în timpul somnului, ceea ce sugerează că această interacțiune ajută la formarea rețelelor de memorie noi”, explică Kaoru Inokuchi, coautor al studiului și profesor de biochimie la Universitatea Toyama din Japonia, scrie ScienceAlert.

Cercetătorii au dezvoltat și un model de rețea neuronală pentru a simula activitatea din hipocamp, în speranța de a înțelege mai bine mecanismele implicate.

Un posibil transfer de date între rețelele neuronale

Modelul a indicat că depresia sinaptică și scalarea – fenomene cunoscute că modifică conexiunile neuronale în timpul somnului – ar putea fi esențiale în organizarea acestor celule engramă în devenire. Când aceste mecanisme au fost dezactivate în model, eficiența rețelei a scăzut.

Celulele engramă și cele engramă în devenire au prezentat o coactivare remarcabilă în somnul de după învățare, ceea ce sugerează o coordonare sau chiar un posibil transfer de date între rețelele neuronale ale amintirilor trecute și viitoare.

Acest lucru sugerează că somnul dintre două evenimente de învățare ar putea influența nu doar cât de bine reținem informațiile anterioare, ci și cât de eficient vom putea învăța informații noi.

Deși sunt necesare mai multe cercetări, aceste descoperiri ar putea fi valoroase în educație și în tratamentul tulburărilor de memorie și ar putea duce la metode inovatoare de îmbunătățire a performanței cognitive.

Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Ce puteți face astfel încât somnul de după-amiază să nu vă strice ziua?

Semnele bolii Alzheimer s-ar putea ascunde în somnul REM

Cum au ajuns aplicațiile digitale o soluție pentru insomnia populației?

Oamenii de știință au descoperit o mutație genetică asociată cu nevoia scăzută de somn

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?