Cea mai mare cometă de la periferia Sistemului Solar explodează cu jeturi de gaz

Astronomii au descoperit că cea mai mare cometă de la periferia Sistemului Solar, din Norul Oort (o regiune îndepărtată plină de corpuri înghețate, aflată la marginea sistemului nostru solar), este extrem de activă din punct de vedere chimic.

Folosind array-ul de radiotelescoape Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) din Chile, cercetătorii au observat că obiectul C/2014 UN271, cunoscut și sub numele de Bernardinelli-Bernstein, are un diametru de aproximativ 137 km, fiind de 10 ori mai mare decât o cometă obișnuită. Acesta emite jeturi de monoxid de carbon complexe și în continuă schimbare.

• Cea mai mare problemă a fizicii ar putea fi rezolvată de „timpul tridimensional”
• Un satelit foarte important a dispărut fără urmă de pe orbita Pământului

Aflat acum la jumătatea distanței dintre Soare și Neptun (adică la de 16,6 ori distanța dintre Pământ și Soare), C/2014 UN271 este a doua cometă provenită din Norul Oort care prezintă activitate chimică la o asemenea depărtare. Observațiile reprezintă și primele dovezi directe despre ce anume declanșează activitatea cometară la asemenea distanțe față de Soare.

„Aceste măsurători ne oferă o perspectivă asupra modului în care funcționează această lume uriașă și înghețată. Vedem tipare de degajare explozivă de gaze care ridică noi întrebări despre cum va evolua această cometă pe măsură ce se apropie de partea internă a Sistemului Solar”, a declarat Nathan Roth, cercetător la NASA Goddard Space Flight Center și coordonatorul echipei.

ALMA a reușit să observe cea mai mare cometă de la periferia Sistemului Solar datorită prezenței monoxidului de carbon în atmosferă și a radiației termice emise.

Sensibilitatea extraordinară a acestui instrument, format din 66 de antene radio amplasate în Deșertul Atacama din nordul statului Chile, le-a permis anterior oamenilor de știință să determine dimensiunea nucleului cometei.

Ce putem învăța de la cea mai mare cometă de la periferia Sistemului Solar?

Pornind de la aceste date, cercetătorii au putut estima cu precizie atât dimensiunea totală a cometei, cât și cantitatea de praf care înconjoară nucleul său. Astfel, a fost confirmat statutul lui C/2014 UN271 ca fiind cea mai mare cometă descoperită vreodată în Norul Oort.

Un alt aspect esențial al observațiilor făcute cu ALMA a fost prima detectare a procesului de degajare moleculară de gaze de către această cometă, oferindu-le cercetătorilor o ocazie rară de a analiza chimia corpurilor înghețate din regiunile extreme ale Sistemului Solar. Pe măsură ce C/2014 UN271 se apropie de Soare, se va încălzi, iar o parte tot mai mare din materialul înghețat din interiorul său se va transforma în gaz și va erupe prin crusta de gheață.

Deoarece cometele conțin materiale primitive, aproape neschimbate de la formarea Sistemului Solar, în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani, studierea acestui obiect ar putea oferi indicii importante despre condițiile în care au apărut Pământul și celelalte planete, scrie Space.com.

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista The Astrophysical Journal Letters.

Vă recomandăm să citiți și:

O galaxie în mii de culori, dezvăluită de astronomii de la Observatorul European de Sud

Telescopul James Webb a detectat galaxii minuscule care ar fi transformat Universul

Locul în care viața ar fi existat cândva pe planeta Marte

Telescopul Webb a descoperit pe Pluto ceva nemaivăzut în Sistemul Solar