Administrația președintelui Donald Trump a stârnit nemulțumire în rândul comunității științifice și politice, după ce a propus tăieri drastice din bugetul NASA pentru anul fiscal 2026.
Printre cele mai controversate măsuri se numără încetarea bruscă a operațiunilor mai multor nave spațiale care orbitează Marte, în ciuda faptului că acestea funcționează perfect și adună în continuare date valoroase despre Planeta Roșie.
Potrivit Washington Post, Casa Albă intenționează să pună capăt unor misiuni iconice precum: Mars Odyssey – activă de 24 de ani, cea mai longevivă sondă care a orbitat vreodată Marte; MAVEN (Mars Atmosphere and Volatile EvolutioN) – studiază atmosfera marțiană de peste un deceniu și Mars Express – o colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA), lansată în 2003, care încă oferă rezultate științifice importante.
Toate aceste misiuni sunt încă funcționale, transmit date esențiale și servesc ca relee de comunicație pentru rovere precum Perseverance și Curiosity. Cercetătorii avertizează că întreruperea lor ar reprezenta o pierdere uriașă de resurse, timp și cunoștințe.
Bugetul propus de administrația Trump include o reducere de peste 50% a fondurilor alocate direcției științifice a NASA – o mișcare văzută de mulți ca fiind un atac direct asupra cercetării științifice. Misiuni precum Mars Sample Return, un proiect ambițios destinat aducerii de mostre de pe Marte pe Pământ, riscă de asemenea să fie anulate din cauza costurilor ridicate, scrie Futurism.
„Este o greșeală tragică pentru noua administrație,” a declarat Alan Stern, cercetător la Southwest Research Institute și fost director științific NASA.
Pe lângă impactul științific, specialiștii avertizează că aceste măsuri ar putea afecta grav poziția SUA în competiția globală pentru explorarea spațiului. China și Rusia ar putea profita de această retragere pentru a câștiga avans tehnologic și geopolitic în jurul Planetei Roșii.
În mod ironic, bugetul alocă 1 miliard de dolari pentru programe de zboruri umane spre Marte, dar fără suportul științific și logistic oferit de misiunile existente, succesul acestor planuri ar putea fi compromis.
Mai mult, relațiile deteriorate dintre Trump și Elon Musk, fondatorul SpaceX, compania care deține racheta Starship – esențială pentru o eventuală misiune cu echipaj uman pe Marte – ar putea îngreuna și mai mult orice tentativă de progres în acest domeniu.
Congresul SUA a reacționat rapid. Membri, atât din Partidul Democrat, cât și din Partidul Republican au criticat propunerea bugetară și au înaintat o contraofertă care menține bugetul NASA la 24,9 miliarde de dolari pentru 2026. Totodată, angajați ai agenției au protestat în fața sediului NASA din Washington, fluturând pancarte cu mesaje precum „Salvați NASA”.
„Tăierea misiunilor științifice cruciale este un act de autosabotaj,” au afirmat senatori din ambele tabere.
Deși bugetul propus de Trump rămâne doar o propunere și se confruntă cu o opoziție semnificativă, simplul fapt că astfel de planuri au fost formulate transmite un semnal alarmant despre prioritățile viitoare ale SUA în domeniul științei și explorării spațiale.
O nouă descoperire ar putea explica de ce nu am găsit niciodată viață pe Marte
Culorile incredibile ale planetei Marte, observate cu sonda europeană Mars Express
Oamenii de știință au descoperit că planeta Marte nu este rotundă
Un fizician explică de ce planeta Marte nu este chiar atât de roșie pe cât credem