Legumele din întreaga lume dispar. Iată cum ne afectează, fără să știm, alimentația

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Majoritatea dintre noi nu consumăm nici pe departe suficiente legume, iar consecințele asupra sănătății sunt severe. În paralel, cultivăm tot mai puține varietăți de legume, ceea ce accentuează declinul diversității din alimentația noastră.

Un nou raport publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) de o echipă internațională de experți în nutriție, agricultură și botanică sugerează că adoptarea biodiversității legumicole ar putea fi cheia pentru îmbunătățirea sănătății noastre și a planetei.

Cercetătorul în agricultură Maarten van Zonneveld, coordonatorul studiului din cadrul World Vegetable Center, afirmă că abordările actuale nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele nutriționale globale.

„Soluția nu este pur și simplu să cultivăm mai multe legume, ci să cultivăm mai multe tipuri de legume”, explică van Zonneveld.

La nivel mondial, oamenii consumă cu aproximativ 40% mai puține legume decât cantitatea recomandată pentru o dietă sănătoasă, deficitul fiind unul dintre primii cinci factori de risc alimentar în apariția bolilor globale. Când bugetul este strâns, legumele sunt primele eliminate de pe lista de cumpărături, iar fermierii le consideră adesea un risc economic mai mare din cauza termenului scurt de valabilitate.

Consecințele asupra sănătății sunt severe

Înainte de industrializarea agriculturii, diversitatea plantelor cultivate era mult mai mare. De exemplu, deși există peste 4.000 de varietăți de cartofi, în SUA sunt utilizate pe scară largă doar între 5 și 8. Selecția artificială, monoculturile și modificările genetice au redus drastic varietatea care ajunge pe mesele noastre.

O evaluare a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 24% dintre rudele sălbatice ale legumelor analizate sunt în pericol de dispariție. Odată cu pierderea diversității genetice, pierdem nutrienți esențiali și capacitatea culturilor de a se adapta la schimbările climatice.

În timp ce specii ca salata, ceapa și roșiile au devenit culturi globale, multe alte legume dense în micronutrienți și adaptate la medii dificile sunt neglijate de politicile alimentare.

Patru legume excelente

Cercetătorii propun patru legume excelente ca punct de pornire pentru diversificare. Prima este planta păianjen, o legumă cu frunze verzi din Africa, foarte rezistentă la schimbările climatice și bogată în nutrienți.

Următoarea este varza alunecoasă, extrem de populară în Pacific și având potențialul de a îmbunătăți nutriția femeilor și copiilor. Al treilea este castravetele amar, popular în Asia și Caraibe, rezistent la climă și cu numeroase rude sălbatice utile regiunilor tropicale.

Ultimul este dovleacul, care reprezintă o cultură binecunoscută, tolerantă la secetă și căldură, bogată în beta-caroten, ale cărei resurse genetice rămân slab conservate și subutilizate, scrie ScienceAlert.

La nivel individual, putem sprijini biodiversitatea căutând varietăți tradiționale pentru grădinărit, colectând propriile semințe sau cumpărând produse din piețele locale și de la producători independenți.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Metodele prin care îi poți convinge pe copii să mănânce mai multe legume

Cum spălăm fructele și legumele corect?

Copiii ar putea învăța să iubească legumele încă din uter

Care sunt fructele și legumele cu cele mai multe pesticide?