Prima pagină Stiinta

Mens sana in corpore sano: antrenand corpul, antrenam mintea?

Alexandru Safta | 09.29.2009 | ● Vizualizări: 9052
Mens sana in corpore sano: antrenand corpul, antrenam mintea?     medicina, fitness cerebral, imbatranire, batranete, exercitii fizice, cum sa imbatranim frumos, cercetare, cognitie, inteligenta, sport + zoom
Galerie foto (8)

Activitatea fizica si psihica ne ajuta sa ne mentinem sanatosi si inteligenti, pe masura ce imbatranim. Desi eforturile noastre de a ne pastra mintile tinere si viguroase nu pot impiedica chiar orice declin de natura congnitiva, in mod surprinzator, o legatura puternica intre efortul fizic si prospetimea mentala face in asa fel incat un tonus bun sa ne mentina si cognitia mai robusta.

Anticii aveau dreptate

Cu totii stim ca daca nu facem miscare, muschii ni seatrofiaza. Ceea ce multi oameni nu inteleg insa, este casi creierul isi mentine o forma mai buna atunci cand corpuleste exersat si sangele - pus in miscare. Si aici nu estevorba numai despre capacitatea de a invata o noua limba straina saude a rezolva cuvinte incrucisate cu un nivel ridicat de dificultateci, dupa cum au descoperit cercetatorii, reconfirmand o legeantica, exercitiul fizic este critic pentru chiar sanatateapropriu-zisa a mintii.

Desi ideea exersarii masinariei cerebrale prin desfasurarea unoractivitati solicitante pentru creier este intens popularizata, oanalizare a unui mare numar de studii arata ca intretinereabunastarii mentale presupune mai mult decat atat. Numeroase altelucruri pe care le intreprindem, inclusiv participarea laactivitati care ne obliga sa gandim, sa facem regulat miscare, saavem o viata sociala si chiar o atitudine pozitiva, au o influentaconsiderabila asupra eficientei functiilor noastre cognitive,atunci cand ajungem la batranete.



Ultimele studii arata ca creierulimbatranit este mai elastic decat se credea pana decurand. La un moment dat, un stereotip acceptat era acelaconform caruia "cainii batrani nu pot invata trucuri noi". Stiintaa demonstrat ca aceasta zicala trebuie eliminata. Desi adultiibatrani invata in general mai greu decat cei tineri si nu potatinge intr-un domeniu culmile pe care le-ar fi dobandit daca s-arfi apucat de el in tinerete, ei pot cu siguranta sa isiimbunatateasca performante cognitive prin efort, anuland uneledintre degradarile cerebrale care vin odata cu avansarea in varsta.Vestile de asemenea natura vin intr-un moment propice, deoarecein majoritatea tarilor de pe glob proportia de adultivarstnici este in continua crestere. In Romania, procentul decetateni cu varsta de peste 65 de ani era de 10, 3% in 1990. Inanul 2004, aceasta cifra a crescut la 14,4%. Inainte de 2030,probabil ca peste 20% din populatia Romaniei va forma categoriacelor varstnici.

Din punct de vedere social, prelungirea functionariiindependente este un tel dezirabil in sine, dar si un mijloc de areduce cheltuielile pentru ingrjijirea pe termen lung. Cat despreindivizi, mentinerea unei functionari optime cognitive este uncastig prin simplul fapt ca promite o calitate sporita a vietiide-a lungul anilor.

Vorbind despre miscare

Pe parcursul ultimelor decade, mai multe studii au evidentiatlegatura stransa dintre activitatea fizica sicognitie. De exemplu, intr-un studiu publicat in 2001,neuropsihiatrul Kristine Yaffe de la Universitatea din California,San Francisco a recrutat 5.925 de subiecti cu varste de peste 65ani, in cadrul diferitelor centre medicale de pe teritoriul SUA.Niciunul dintre participanti nu era afectat de vreo dizabilitatefizica ce i-ar fi putut limita posibilitatile de deplasare sau deangajare in activitati fizice usoare. De asemenea, voluntarii aufost supusi unor analize amanuntite pentru confirmarea faptului canu au nici infirmitati cognitive.

Cercetatorii au trecut apoi in revista activitatea fizicagenerala a subiectilor, intrebandu-i cate strazi au mers si cateranduri de trepte au urcat zilnic, dandu-le chestionare referitoarela nivelul participarii lor in cadrul a 33 de activitati fizicediferite. Pe urma, timp de sase pana la opt ani, cercetatorii aureevaluat nivelul de functionare cognitiva al batranilor.Batranii cei mai activi din punct de vedere fizic auprezentat un risc cu peste 30% mai scazut de a fi supusi unuideclin cerebral. Curios, distantele parcurse puteau firelationate cu cognitia, dar viteza plimbarilor nu. Se pare capana si nivelurile moderate de activitate fizica pot serviin limitarea alterarii cognitiei la adultii in etate.

Miscarea moderata este benefica, dar tonifiereasistemului circulator cu ajutorul exercitiilor aerobice ar putea ficheia reala a fitness-ului cerebral. Intr-un studiuderulat in 1995 pe 1.192 de subiecti sanatosi cu varstele curpinseintre 70 si 79 de ani, neurologul Marilyn Albert de laUniversitatea Johns Hopkins si colegii sai au masurat cognitia cu obaterie de cerinte care dura aproximativ 30 minute sa fiecompletata si includea teste de limbaj, de memorie verbala sinonverbala, conceptualizare si abilitate vizuala spatiala.Cercetatorii au descoperit ca cei mai buni indici aischimbarilor cognitive in bine, intr-o perioada de doi ani, erauactivitatea extenuanta si o puternica solicitarepulmonara.

Intr-o alta investigatie derulata in 2004, epidemologul JenniferWeuve de la Universitatea Harvard a examinat, de asemenea, relatiadintre activitatea fizica si schimbarile cognitive pe o perioada dedoi ani, in cazul a 16.466 de asistente medicale mai batrane de 70ani. Participantele au marturisit in ce masura s-au angajatsaptamanal intr-o varietate de activitati fizice (alergare,plimbari, catarari, sporturi, innot, mers pe bicicleta, dansaerobic etc.) in ultimul an. Grupul lui Weuve a observat olegatura semnificata intre energia consumata in activitatile fizicesi cognitie, de-a lungul unui set cuprinzator demasuratori cognitive.

Cateva alte studii au relevat ce se intampla pe perioade de timpmai cuprinzatoare. In 2003, psihiatrul Marc Richards de la ColegiulUniversitar London si colegii sai au examinat intr-un grup de 1.191de barbati si femei influenta exersarii fizice si a activitatilorde delectare ale acestora la varsta de 36 de ani, asupra memorieide la 43 de ani si asupra schimbarilor de memorie survenite intre43 si 53 de ani. Analizele au indicat ca angajarea inexercitiul fizic si in alte activitati de destindere la varsta de36 de ani era asociata cu o capacitate superioara a memoriei de la43 de ani. Activitatile fizice de la 36 au putut fi,totodata, asociate cu un declin mai incetinit al memoriei intre 43si 53 de ani. Datele au mai sugerat si o protectie scazuata amemoriei in cazul celor care au intrerupt activitatile sportivedupa 36 de ani, dar o buna situatie in cazul celor care s-au apucatde miscare dupa aceasta varsta.

In 2005, Suvi Rovio, cercetator al Institutului SuedezKarolinska a examinat legaturile dintre miscare la varsta mijlociesi riscurile de dementa de 21 de ani mai tarziu, pe subiecti cuvarste intre 65 si 79 de ani. Acestia au indicat cat de des auparticipat la activitati fizice care durau cel putin 20-30 deminute si le-au cauzat asudare si suflu accelerat.Desfasurarea unor asemenea activitati solicitante din punctde vedere fizic la jumatatea vietii de cel putin doua ori pesaptamana are legatura cu reducerea riscului de dementa mai tarziuin viata. Intr-adevar, participantii din grupul mai activau prezentat cu 52% mai putine sanse de a capata dementa decat ceidin grupul mai sedentar.

Conexiunea minte – trup

Este de bun simt sa credem ca antrenarea creierului siparticiparea la activitati de stimulare mentala sustin cognitia,dar este poate mai putin evident motivul pentru care activitatilefizice pot avea acelasi efect. Sa luam in cosiderare dince in ce mai bine documentata legatura dintre activitatea fizica siboala. O suma de studii au examinat beneficiile de sanatate aleexercitiilor si ale unui stil de viata nesedentar pentru prevenireadiverselor boli. De exemplu, stim acum cu siguranta caactivitatea fizica reduce riscul decesului legat deproblemele cardiovasculare, de diabetul de tip B, de cancerul decolon sau de san si de osteoporoza. Pe de alta parte,bolile cardiovasculare, diabetul si cancerul au fost asociate cu ocognitie compromisa. Ca atare, ne putem astepta ca activitateafizica intensa si exercitiile sa mentina cognitia prin reducereariscului de boli asociate cu declinul cerebral.

Intr-un studiu publicat in 2006, psihologul Stanley J. Colcombede la Universitatea din Ilinois si colegii sai au examinatinfluenta pe care antrenamentele de fitness o au asupra posibilelorschimbari din structura creierului. Testul, desfasurat pe operioada de sase luni, a inclus 59 de voluntari sanatosi, darsedentari, cu varste intre 60 si 79 de ani. Tomografiile dedupa antrenament au aratat ca pana si interventiile relativ scurtede exersare pot incepe sa restabileasca unele dintre pierderile devolum ale creierului asociate cu imbatranirea.

Pentru a sustine aceste descoperiri, o vasta activitate decercetare a lumii animale a demonstrat existenta unui numar deschimbari in structura si in functiile cerebreale ale animalelordupa ce acestea au fost expuse unor medii mai imbogatite sicomplexe. Mediile imbogatite includeau in general roti de alergare,multe jucarii si obiecte ce puteau fi escaladate, care erauschimbate frecvent, precum si companioni pentru animale.

Expunerea la asemenea medii a condus la anumite beneficiipsihologice. In primul rand, a fost observata o crestere a formariide noi sinapse. Este, de asemenea, sporit numarul celulelor gliale,care sustin sanatatea neuronilor si expandeaza reteaua capilara deaprovizionare cu oxigen a creierului. Mediile imbogatitefavorizeaza dezvoltarea de noi neuroni si creeaza o cascada deschimbari moleculare si neurochimice, precum intensificareaneurotrofinelor - molecule care protejeaza si cultiva creierul.

Rezolvarea de puzzle-uri si flotarile sunt utile pentru unii -dar si alti factori contribuie la tonusul mental. Deexemplu, implicarea in grupurile sociale imbunatatestecognitia in general, dar ajuta si la prevenirea dementei.Concentrarea principala a acestui studiu a fost axata pe masurareaizolarii sociale versus socializare, inclusiv masura in care opersoana participa la activitati care implica interactiune sociala,numarul de prieteni si rude cu care un individ intra in contact inmod regulat si starea civila.

Descoperirile referitoare la aspectele pozitive ale atitudinilorsi convingerilor asupra cognitiei adulte au si ele importanta lor.Intr-o buna parte, convingerile pozitive si atitudinea potavea importante efecte indirecte asupra imbogatiriicognitive din cauza influentei lor asura tipurilor decomportamente care sunt asociate cu imbogatirea cognitiva. Ingeneral, oamenii care sunt optimisti, agreabili, deschisi noilorexperiente, constiinciosi, motivati pozitiv si directionati catreanumite teluri sunt mai pasibili de o imbatranire de « succes », dea profita de oportunitati, de a se plia mai bine pe circumstantelevietii, de a regla cu eficienta reactiile emotionale vis-à-vis deevenimente si de a mentine un standard al bunastarii si alsatisfacetiei in fata provocarilor.

La fel cum mentinerea unor tipare de activitate la batranetepoate reduce din riscurile declinului cognitiv, persistenta altortipare de comportament ar putea spori acest risc. Stresulpsihologic cronic, rezultat din depresie, anxietate si emotiinegative precum mania si rusinea, este asociat cu o varietate derezultate negative la varsta adulta, inclusiv declinulcognitiv. Tendinta de a experimenta stres psihologic esteadesea denumita nevroza. Studiile au descoperit ca un nivel mairidicat de nevroza este legat puternic de o crestere a incidenteibolii Alzheimer si a problemelor cognitive la batranete.

Imbogatirea cognitiei

In mod evident, in prezent nu exista vreo pilula magica sau unvaccin care sa inoculeze rezistenta individului impotrivadeclinului cognitiv la batranete. Ca atare, politicilepublice privind imbogatirea cognitiva ar trebui sa urmeze modelulsanatatii preventive. Managerii acestor politici ar trebuisa promoveze activitatile fizice si intelectuale atat de importantepentru adultii in varsta si sa le includa in contexte socialemajore.

O problema critica a cercetarilor viitoare va fiintelegerea modului in care un mod de viata activ poate fipromovat si implementat la varsta mijlocie, in timpul anilor demunca. Date fiind conflictele inevitabile intresolicitarile de la lucru plus timpul disponibil pentru indeplinireaaltor roluri (cum ar fi cresterea copiilor) si activitati, ar fiutil sa se stie daca programele de activitate relationate cu munca(precum disponibilitatea si folosirea aparatelor de exercitiifizice in cadrul sau in apropierea locului de munca) ar puteasustine un stil de viata imbogatit.

Urmatoarele decade promit multe referitor la extindereacunoasterii noastre cu privire la imbatranire si cognitie. Incurand, am putea descoperi daca limitele functionarii cognitive desucces la batranete (privite pana nu demult ca insurmontabile) potfi intr-un final considerate numai presupuneri pesimiste care seconcentreaza mai degraba pe declinul cerebral observabil de labatranete decat pe potentialul maximizarii performantelor umaneprin imbogatire cognitiva. La fel cum progresele din stiintamedicala pot conduce la o longevitate crescuta cu ajutorul unortratamente eficiente pentru bolile cauzatoare de dementa, avansulstiintei psihologice poate aduce contributii importante laimbunatatirea calitatii vietii adultilor longevivi, in parte prindemonstratia empirica a faptului ca atitudinile si comportamentelepot promova functionarea cognitiva la batranete si, mai general,prin a arata cum interventiile comportamentale ne pot ajuta saimbatranim frumos.


Crezi ca este dictonul "mens sana in corporesano" demodat? Hai sa discutam peforum!

CITESTE SI: