Home » Stiinta » Mens sana in corpore sano: antrenand corpul, antrenam mintea?

Mens sana in corpore sano: antrenand corpul, antrenam mintea?

Autor: Safta Alexandru 09.29.2009
Activitatea fizica si psihica ne ajuta sa ne mentinem sanatosi si inteligenti, pe masura ce imbatranim. Desi eforturile noastre de a ne pastra mintile tinere si viguroase nu pot impiedica chiar orice declin de natura congnitiva, in mod surprinzator, o legatura puternica intre efortul fizic si prospetimea mentala face in asa fel incat un tonus bun sa ne mentina si cognitia mai robusta.

Anticii aveau dreptate

Cu totii stim ca daca nu facem miscare, muschii ni se
atrofiaza
. Ceea ce multi oameni nu inteleg insa, este ca
si creierul isi mentine o forma mai buna atunci cand corpul
este exersat
si sangele – pus in miscare. Si aici nu este
vorba numai despre capacitatea de a invata o noua limba straina sau
de a rezolva cuvinte incrucisate cu un nivel ridicat de dificultate
ci, dupa cum au descoperit cercetatorii, reconfirmand o lege
antica, exercitiul fizic este critic pentru chiar sanatatea
propriu-zisa a mintii.

Desi ideea exersarii masinariei cerebrale prin desfasurarea unor
activitati solicitante pentru creier este intens popularizata, o
analizare a unui mare numar de studii arata ca intretinerea
bunastarii mentale presupune mai mult decat atat. Numeroase alte
lucruri pe care le intreprindem, inclusiv participarea la
activitati care ne obliga sa gandim, sa facem regulat miscare, sa
avem o viata sociala si chiar o atitudine pozitiva, au o influenta
considerabila asupra eficientei functiilor noastre cognitive,
atunci cand ajungem la batranete.

Ultimele studii arata ca creierul
imbatranit este mai elastic decat se credea pana de
curand
. La un moment dat, un stereotip acceptat era acela
conform caruia „cainii batrani nu pot invata trucuri noi”. Stiinta
a demonstrat ca aceasta zicala trebuie eliminata. Desi adultii
batrani invata in general mai greu decat cei tineri si nu pot
atinge intr-un domeniu culmile pe care le-ar fi dobandit daca s-ar
fi apucat de el in tinerete, ei pot cu siguranta sa isi
imbunatateasca performante cognitive prin efort, anuland unele
dintre degradarile cerebrale care vin odata cu avansarea in varsta.
Vestile de asemenea natura vin intr-un moment propice, deoarece
in majoritatea tarilor de pe glob proportia de adulti
varstnici este in continua crestere. In Romania, procentul de
cetateni cu varsta de peste 65 de ani era de 10, 3% in 1990. In
anul 2004, aceasta cifra a crescut la 14,4%. Inainte de 2030,
probabil ca peste 20% din populatia Romaniei va forma categoria
celor varstnici.

Din punct de vedere social, prelungirea functionarii
independente este un tel dezirabil in sine, dar si un mijloc de a
reduce cheltuielile pentru ingrjijirea pe termen lung. Cat despre
indivizi, mentinerea unei functionari optime cognitive este un
castig prin simplul fapt ca promite o calitate sporita a vietii
de-a lungul anilor.

Vorbind despre miscare

Pe parcursul ultimelor decade, mai multe studii au evidentiat
legatura stransa dintre activitatea fizica si
cognitie
. De exemplu, intr-un studiu publicat in 2001,
neuropsihiatrul Kristine Yaffe de la Universitatea din California,
San Francisco a recrutat 5.925 de subiecti cu varste de peste 65
ani, in cadrul diferitelor centre medicale de pe teritoriul SUA.
Niciunul dintre participanti nu era afectat de vreo dizabilitate
fizica ce i-ar fi putut limita posibilitatile de deplasare sau de
angajare in activitati fizice usoare. De asemenea, voluntarii au
fost supusi unor analize amanuntite pentru confirmarea faptului ca
nu au nici infirmitati cognitive.

Cercetatorii au trecut apoi in revista activitatea fizica
generala a subiectilor, intrebandu-i cate strazi au mers si cate
randuri de trepte au urcat zilnic, dandu-le chestionare referitoare
la nivelul participarii lor in cadrul a 33 de activitati fizice
diferite. Pe urma, timp de sase pana la opt ani, cercetatorii au
reevaluat nivelul de functionare cognitiva al batranilor.
Batranii cei mai activi din punct de vedere fizic au
prezentat un risc cu peste 30% mai scazut de a fi supusi unui
declin cerebral
. Curios, distantele parcurse puteau fi
relationate cu cognitia, dar viteza plimbarilor nu. Se pare ca
pana si nivelurile moderate de activitate fizica pot servi
in limitarea alterarii cognitiei la adultii in etate.

Miscarea moderata este benefica, dar tonifierea
sistemului circulator cu ajutorul exercitiilor aerobice ar putea fi
cheia reala a fitness-ului cerebral
. Intr-un studiu
derulat in 1995 pe 1.192 de subiecti sanatosi cu varstele curpinse
intre 70 si 79 de ani, neurologul Marilyn Albert de la
Universitatea Johns Hopkins si colegii sai au masurat cognitia cu o
baterie de cerinte care dura aproximativ 30 minute sa fie
completata si includea teste de limbaj, de memorie verbala si
nonverbala, conceptualizare si abilitate vizuala spatiala.
Cercetatorii au descoperit ca cei mai buni indici ai
schimbarilor cognitive in bine, intr-o perioada de doi ani, erau
activitatea extenuanta si o puternica solicitare
pulmonara.

Intr-o alta investigatie derulata in 2004, epidemologul Jennifer
Weuve de la Universitatea Harvard a examinat, de asemenea, relatia
dintre activitatea fizica si schimbarile cognitive pe o perioada de
doi ani, in cazul a 16.466 de asistente medicale mai batrane de 70
ani. Participantele au marturisit in ce masura s-au angajat
saptamanal intr-o varietate de activitati fizice (alergare,
plimbari, catarari, sporturi, innot, mers pe bicicleta, dans
aerobic etc.) in ultimul an. Grupul lui Weuve a observat o
legatura semnificata intre energia consumata in activitatile fizice
si cognitie
, de-a lungul unui set cuprinzator de
masuratori cognitive.

Cateva alte studii au relevat ce se intampla pe perioade de timp
mai cuprinzatoare. In 2003, psihiatrul Marc Richards de la Colegiul
Universitar London si colegii sai au examinat intr-un grup de 1.191
de barbati si femei influenta exersarii fizice si a activitatilor
de delectare ale acestora la varsta de 36 de ani, asupra memoriei
de la 43 de ani si asupra schimbarilor de memorie survenite intre
43 si 53 de ani. Analizele au indicat ca angajarea in
exercitiul fizic si in alte activitati de destindere la varsta de
36 de ani era asociata cu o capacitate superioara a memoriei de la
43 de ani
. Activitatile fizice de la 36 au putut fi,
totodata, asociate cu un declin mai incetinit al memoriei intre 43
si 53 de ani. Datele au mai sugerat si o protectie scazuata a
memoriei in cazul celor care au intrerupt activitatile sportive
dupa 36 de ani, dar o buna situatie in cazul celor care s-au apucat
de miscare dupa aceasta varsta.

In 2005, Suvi Rovio, cercetator al Institutului Suedez
Karolinska a examinat legaturile dintre miscare la varsta mijlocie
si riscurile de dementa de 21 de ani mai tarziu, pe subiecti cu
varste intre 65 si 79 de ani. Acestia au indicat cat de des au
participat la activitati fizice care durau cel putin 20-30 de
minute si le-au cauzat asudare si suflu accelerat.
Desfasurarea unor asemenea activitati solicitante din punct
de vedere fizic la jumatatea vietii de cel putin doua ori pe
saptamana are legatura cu reducerea riscului de dementa mai tarziu
in viata
. Intr-adevar, participantii din grupul mai activ
au prezentat cu 52% mai putine sanse de a capata dementa decat cei
din grupul mai sedentar.

Conexiunea minte – trup

Este de bun simt sa credem ca antrenarea creierului si
participarea la activitati de stimulare mentala sustin cognitia,
dar este poate mai putin evident motivul pentru care activitatile
fizice pot avea acelasi efect
. Sa luam in cosiderare din
ce in ce mai bine documentata legatura dintre activitatea fizica si
boala. O suma de studii au examinat beneficiile de sanatate ale
exercitiilor si ale unui stil de viata nesedentar pentru prevenirea
diverselor boli. De exemplu, stim acum cu siguranta ca
activitatea fizica reduce riscul decesului legat de
problemele cardiovasculare, de diabetul de tip B, de cancerul de
colon sau de san si de osteoporoza
. Pe de alta parte,
bolile cardiovasculare, diabetul si cancerul au fost asociate cu o
cognitie compromisa. Ca atare, ne putem astepta ca activitatea
fizica intensa si exercitiile sa mentina cognitia prin reducerea
riscului de boli asociate cu declinul cerebral.

Intr-un studiu publicat in 2006, psihologul Stanley J. Colcombe
de la Universitatea din Ilinois si colegii sai au examinat
influenta pe care antrenamentele de fitness o au asupra posibilelor
schimbari din structura creierului. Testul, desfasurat pe o
perioada de sase luni, a inclus 59 de voluntari sanatosi, dar
sedentari, cu varste intre 60 si 79 de ani. Tomografiile de
dupa antrenament au aratat ca pana si interventiile relativ scurte
de exersare pot incepe sa restabileasca unele dintre pierderile de
volum ale creierului asociate cu imbatranirea.

Pentru a sustine aceste descoperiri, o vasta activitate de
cercetare a lumii animale a demonstrat existenta unui numar de
schimbari in structura si in functiile cerebreale ale animalelor
dupa ce acestea au fost expuse unor medii mai imbogatite si
complexe. Mediile imbogatite includeau in general roti de alergare,
multe jucarii si obiecte ce puteau fi escaladate, care erau
schimbate frecvent, precum si companioni pentru animale.

Expunerea la asemenea medii a condus la anumite beneficii
psihologice. In primul rand, a fost observata o crestere a formarii
de noi sinapse. Este, de asemenea, sporit numarul celulelor gliale,
care sustin sanatatea neuronilor si expandeaza reteaua capilara de
aprovizionare cu oxigen a creierului. Mediile imbogatite
favorizeaza dezvoltarea de noi neuroni si creeaza o cascada de
schimbari moleculare si neurochimice, precum intensificarea
neurotrofinelor – molecule care protejeaza si cultiva creierul.

Rezolvarea de puzzle-uri si flotarile sunt utile pentru unii –
dar si alti factori contribuie la tonusul mental. De
exemplu, implicarea in grupurile sociale imbunatateste
cognitia in general, dar ajuta si la prevenirea dementei
.
Concentrarea principala a acestui studiu a fost axata pe masurarea
izolarii sociale versus socializare, inclusiv masura in care o
persoana participa la activitati care implica interactiune sociala,
numarul de prieteni si rude cu care un individ intra in contact in
mod regulat si starea civila.

Descoperirile referitoare la aspectele pozitive ale atitudinilor
si convingerilor asupra cognitiei adulte au si ele importanta lor.
Intr-o buna parte, convingerile pozitive si atitudinea pot
avea importante efecte indirecte asupra imbogatirii
cognitive
din cauza influentei lor asura tipurilor de
comportamente care sunt asociate cu imbogatirea cognitiva. In
general, oamenii care sunt optimisti, agreabili, deschisi noilor
experiente, constiinciosi, motivati pozitiv si directionati catre
anumite teluri sunt mai pasibili de o imbatranire de « succes », de
a profita de oportunitati, de a se plia mai bine pe circumstantele
vietii, de a regla cu eficienta reactiile emotionale vis-à-vis de
evenimente si de a mentine un standard al bunastarii si al
satisfacetiei in fata provocarilor.

La fel cum mentinerea unor tipare de activitate la batranete
poate reduce din riscurile declinului cognitiv, persistenta altor
tipare de comportament ar putea spori acest risc. Stresul
psihologic cronic, rezultat din depresie, anxietate si emotii
negative precum mania si rusinea, este asociat cu o varietate de
rezultate negative la varsta adulta, inclusiv declinul
cognitiv.
Tendinta de a experimenta stres psihologic este
adesea denumita nevroza. Studiile au descoperit ca un nivel mai
ridicat de nevroza este legat puternic de o crestere a incidentei
bolii Alzheimer si a problemelor cognitive la batranete.

Imbogatirea cognitiei

In mod evident, in prezent nu exista vreo pilula magica sau un
vaccin care sa inoculeze rezistenta individului impotriva
declinului cognitiv la batranete. Ca atare, politicile
publice privind imbogatirea cognitiva ar trebui sa urmeze modelul
sanatatii preventive
. Managerii acestor politici ar trebui
sa promoveze activitatile fizice si intelectuale atat de importante
pentru adultii in varsta si sa le includa in contexte sociale
majore.

O problema critica a cercetarilor viitoare va fi
intelegerea modului in care un mod de viata activ poate fi
promovat si implementat la varsta mijlocie, in timpul anilor de
munca
. Date fiind conflictele inevitabile intre
solicitarile de la lucru plus timpul disponibil pentru indeplinirea
altor roluri (cum ar fi cresterea copiilor) si activitati, ar fi
util sa se stie daca programele de activitate relationate cu munca
(precum disponibilitatea si folosirea aparatelor de exercitii
fizice in cadrul sau in apropierea locului de munca) ar putea
sustine un stil de viata imbogatit.

Urmatoarele decade promit multe referitor la extinderea
cunoasterii noastre cu privire la imbatranire si cognitie. In
curand, am putea descoperi daca limitele functionarii cognitive de
succes la batranete (privite pana nu demult ca insurmontabile) pot
fi intr-un final considerate numai presupuneri pesimiste care se
concentreaza mai degraba pe declinul cerebral observabil de la
batranete decat pe potentialul maximizarii performantelor umane
prin imbogatire cognitiva. La fel cum progresele din stiinta
medicala pot conduce la o longevitate crescuta cu ajutorul unor
tratamente eficiente pentru bolile cauzatoare de dementa, avansul
stiintei psihologice poate aduce contributii importante la
imbunatatirea calitatii vietii adultilor longevivi, in parte prin
demonstratia empirica a faptului ca atitudinile si comportamentele
pot promova functionarea cognitiva la batranete si, mai general,
prin a arata cum interventiile comportamentale ne pot ajuta sa
imbatranim frumos.


Crezi ca este dictonul „mens sana in corpore
sano” demodat? Hai sa discutam pe
forum!

CITESTE SI:

Cele mai noi articole
Enigmaticul și celebrul Disc ceresc de la Nebra ar putea fi altceva în realitate
Enigmaticul și celebrul Disc ceresc de la Nebra ar putea fi altceva în realitate
Universitățile trimit creieri și organe prin poștă pentru ca studenții să le poată diseca acasă
Universitățile trimit creieri și organe prin poștă pentru ca studenții să le poată diseca acasă
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Japonia va folosi o cameră video cu rezoluție 8K pentru a afla mai multe despre istoria și originile Planetei Roșii
Japonia va folosi o cameră video cu rezoluție 8K pentru a afla mai multe despre istoria și originile Planetei Roșii
Sicriul din fungi care ajută la descompunerea mai rapidă a corpurilor umane
Sicriul din fungi care ajută la descompunerea mai rapidă a corpurilor umane
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cercetătorii au descoperit că un singur circuit de neuroni afectează stresul, somnul și sistemul imunitar
Cercetătorii au descoperit că un singur circuit de neuroni afectează stresul, somnul și sistemul imunitar
Dynetics a dezvăluit sistemul care ar putea readuce oamenii pe Lună. Cum arată interiorul
Dynetics a dezvăluit sistemul care ar putea readuce oamenii pe Lună. Cum arată interiorul
Exoplanetele din Sistemul Solar ar putea fi făcute din diamante și rocă
Exoplanetele din Sistemul Solar ar putea fi făcute din diamante și rocă
Jaden, fiul celebrului Will Smith, îşi lansează propria emisiune. Unde va putea fi urmărită
Jaden, fiul celebrului Will Smith, îşi lansează propria emisiune. Unde va putea fi urmărită
Decizia luată de Facebook pentru a combate informaţiile medicale false de pe platformă
Decizia luată de Facebook pentru a combate informaţiile medicale false de pe platformă
Pandemia de COVID-19 a crescut rata absenţei de la serviciu
Pandemia de COVID-19 a crescut rata absenţei de la serviciu
OMS avertizează: Sunt mai mari şansele să câştigi la loto decât să scapi de Covid-19
OMS avertizează: Sunt mai mari şansele să câştigi la loto decât să scapi de Covid-19
Comisia Europeană cere statelor membre să aibă o strategie comună privind implementarea 5G
Comisia Europeană cere statelor membre să aibă o strategie comună privind implementarea 5G
Noul Comandament Atlantic al NATO a devenit operaţional
Noul Comandament Atlantic al NATO a devenit operaţional
Aurora boreală ar fi putut contribui la scufundarea Titanicului, dar și la salvarea supraviețuitorilor
Aurora boreală ar fi putut contribui la scufundarea Titanicului, dar și la salvarea supraviețuitorilor
„Ghețarul apocalipsei” se desprinde de calota sa glaciară. Cât de mult ar putea crește nivelul global al mărilor și oceanelor
„Ghețarul apocalipsei” se desprinde de calota sa glaciară. Cât de mult ar putea crește nivelul global al mărilor ...
Primul teasc fenician descoperit de arheologi în Liban
Primul teasc fenician descoperit de arheologi în Liban