Efectul nociv găsit în furtunile de nisip. De ce este periculos nisipul din Sahara care ajunge ocazional şi în România

Unele dintre aceste bacterii pot fi patogene – dăunătoare nouă şi/sau mediului – şi câteva dintre acestea pot avea gene pentru rezistenţa la antibiotice, scrie Science Daily.

Alte bacterii pot induce funcţii ale ecosistemului precum fixarea azotului. Profesorul Iinon Rudich, împreună cu grupul său de cercetători de la Institutul de Ştiinţă din Israel, au investigat genetica bacteriilor care se deplasează pe calea aerului, cu ajutorul furtunilor de nisip.

• Cel mai bătrân strămoș al rechinilor înota în apele Australiei pe vremea dinozaurilor
• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință

Rudich precizează că „microbiomul dintr-o furtună de nisip care provine din Sahara este diferit faţă de cel care provine din deşertul saudit sau sirian şi putem observa adaptarea între populaţia de bacterii şi condiţiile de mediu existente în fiecare regiune”.

Cercetătorii au descoperit că în timpul unei furtuni de nisip concentraţia de bacterii şi numărul de specii de bacterii prezent în atmosferă creşte semnificativ, astfel oamenii care se expun la aceste furtuni se expun şi riscurilor pe care asemenea bacterii le pot aduce. De asemenea, cercetătorii au constatat că unele dintre aceste bacterii sunt rezistente la antibiotic, dar care, cel puţin deocamdată, se găsesc într-o concentraţie foarte mică pentru ca astfel de trăsătură să se extindă.

Nisipul din Sahara a ajuns în ultimii ani şi în România, în urma unor furtuni abundente care au deplasat praful prin intermediul norilor.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Când ziua devine noapte: vezi cum arată o furtună de nisip! (VIDEO)

IMAGINI din satelit cu furtuna neobişnuită din Orientul Mijlociu – FOTO, VIDEO

Bacteriile din flora intestinală joacă un rol important în dezvoltarea bolii Parkinson

Mii de specii de bacterii se adăpostesc în locuinţele noastre