Ar putea fi atacurile de cord posibile și în cazul altor animale?

La fiecare 40 de secunde, o persoană din Statele Unite ale Americii suferă un atac de cord, iar în fiecare an aproximativ 805.000 de americani sunt afectați.

Bineînțeles, statistica se aplică numai oamenilor. Totuși, ce se întâmplă în cazul animalelor? Suferă și animalele de această afecțiune debilitantă și posibil mortală?

• Ce înseamnă, mai exact, să fii om?

În mare parte, alte animale nu suferă atacuri de cord, nici măcar una dintre cele mai apropiate rude vii ale noastre, cimpanzeii (Pan troglodytes). Animalele se confruntă cu alte probleme cardiace, însă, din câte știu oamenii de știință, atacurile de cord sunt rare la alte creaturi.

„În general, animalele nu mor în mod natural din cauza atacului tipic de cord pe care îl vedem atunci când arterele coronare ale oamenilor devin înfundate”, a explicat Philip Gordts, profesor la Universitatea din California, San Diego.

„Majoritatea inimilor de mamifere, în principiu, ar putea suferi atacuri de cord”

Un atac de cord are loc atunci când un vas sangvin care distribuie sânge oxigenat către inimă este blocat și o bucată de țesut cardiac moare din cauza lipsei de oxigen, a precizat Flavio Fenton, profesor de fizică la Institutul de Tehnologie din Georgia. Atunci când o parte din inimă moare, organul nu se mai poate contracta și nici nu reușește să propage unda electrică care se deplasează prin restul inimii, spunându-i să se contracte. Acest lucru poate duce la oprirea inimii și moarte, cu excepția cazului în care au loc manevre de resuscitare cardiopulmonară.

„Toate inimile de mamifere sunt foarte asemănătoare. Așadar, majoritatea inimilor de mamifere, în principiu, ar putea suferi atacuri de cord”, a spus Fenton.

Cât de frecvente sunt atacurile de cord la câini?

Deși, în mod teoretic s-ar putea întâmpla, de cele mai multe ori, nu se întâmplă. Spre exemplu, atacurile de cord apar foarte rar la câini. Nici măcar cimpanzeii aflați în captivitate, care nu doar că sunt înrudiți cu oamenii, dar împărtășesc și factori de risc similari pentru bolile cardiace, cum ar fi inactivitatea fizică și nivelurile ridicate de colesterol, nu suferă atacuri de cord. Nici rozătoarele și iepurii nu sunt predispuși la ateroscleroză, acumularea de grăsimi, colesterol și alte substanțe pe pereții arterelor. Chiar și în cazul rozătoarelor și iepurilor care sunt modificați genetic pentru a avea niveluri ridicate de colesterol și lipide în sânge în scopul inducerii aterosclerozei și a altor boli ale omului, atacurile de cord apar extrem de rar.

Așadar, în loc să ne întrebăm de ce alte animale nu suferă atacuri de cord, am putea să ne întrebăm mai degrabă de ce suferă oamenii de atacuri de cord. Am putea crede că are legătură cu comportamentul nostru sedentar și dieta inadecvată, iar acești factori joacă cu siguranță un rol major. Ateroscleroza este o cauză principală a bolilor de inimă, iar o dietă nesănătoasă bogată în carne roșie și produse lactate pline de grăsimi și lipsa exercițiilor fizice sunt factori de risc pentru ateroscleroză.

Totuși, doar 15% dintre primele atacuri de cord apar la persoane fără factori de risc cardiac. În schimb, oamenii pot fi deosebit de predispuși la atacurile de cord din cauza unei mutații unice pentru oameni. Această mutație ne împiedică să producem o anumită moleculă de zahăr numită Neu5Gc.

Inimile mamiferelor și ale păsărilor au doar o singură sursă de oxigen

În ciuda studiilor care arată că alte animale nu suferă atacuri de cord, adevărul este că nici nu au fost desfășurate prea multe experimente care să analizeze această întrebare, potrivit Live Science.

Însă, având în vedere structura inimii, cercetătorii pot face predicții în privința căror vertebrate sunt mai susceptibile la atacuri de cord. Inimile mamiferelor și ale păsărilor au doar o singură sursă de oxigen, arterele coronare. Acestea se ramifică în arteriole și capilare mai mici, acolo unde celulele musculare ale inimii preiau oxigen și elimină dioxidul de carbon. În inima mamiferelor, „singura modalitate prin care sângele și oxigenul pot ajunge peste tot în inimă este prin vase”, a spus Fenton. Acest aspect ar fi valabil și la păsări. Tocmai de aceea, dacă o arteră coronariană devine blocată la o pasăre sau la un mamifer, inima își pierde aportul de oxigen și este posibil ca animalul să sufere un atac de cord.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum au contribuit nasurile oamenilor antici la dispariția mai multor specii de animale

Cum au reușit lupii cenușii să supraviețuiască erei glaciare, când multe alte animale au dispărut

Ce animale pot da naștere la gemeni, tripleți sau chiar cvadrupleți?

Cel mai vechi „cimitir de animale de companie” din lume, descoperit din greșeală în Egipt