Home » Istorie » Pene fosilizate rare dezvăluie secretele Cretacicului

Pene fosilizate rare dezvăluie secretele Cretacicului

Pene fosilizate rare dezvăluie secretele Cretacicului
Foto: M. violante/Wikimedia Commons
Publicat: 21.01.2023

Situl Jehol Biota din China este renumit pentru fosilele uimitoare care păstrează țesuturile moi, cum ar fi piele, organe, pene și blană. Aceste pene fosilizate rare oferă perspective asupra evoluției caracteristicilor precum zborul, dar au nevoie de o interpretare atentă pentru a înțelege cum arăta și s-a comportat țesutul moale când era viu și cum l-a afectat descompunerea.

Un studiu publicat în Frontiers in Earth Science a analizat cinci fosile ale unei păsări din Cretacicul timpuriu, Sapeornis chaoyangensis, pentru a studia modul în care mediul în care au fost îngropate a schimbat conservarea țesutului lor moale.

„Jehol Biota oferă cea mai informativă sursă pentru înțelegerea ecologiei mezozoice”, a spus dr. Yan Zhao, de la Institutul de Geologie și Paleontologie al Universității Linyi, din China.

„O mai bună înțelegere a diversei tafonomii a vertebratelor terestre din Jehol ne poate ajuta să înțelegem în sfârșit mai multe lucruri despre trecutul și viitorul evoluției biologice”, a spus Zhao, potrivit Phys.org.

Pene fosilizate rare au fost găsite într-un sit special

Chiar și la Jehol Biota, nu toate fosilele sunt la fel de bine conservate, iar înțelegerea paleomediului este crucială pentru înțelegerea diferențelor. Fără aceste informații, este dificil pentru oamenii de știință să evalueze conservarea țesutului moale, ceea ce limitează interpretarea dovezilor.

Dar la Jehol Biota, datorită gamei de exemplare excavate, indivizii aceleiași specii pot fi comparați pentru a înțelege efectele tafonomice (adică efectele proceselor care au avut loc între moarte și excavare) ale mediului asupra țesutului moale.

„Un set excepțional de bine conservat de țesuturi moi este raportat pentru nenumărați taxoni din Jehol Biota, care conțin informații de neînlocuit pentru înțelegerea evoluției timpurii a caracteristicilor biologice și ecologice. Am dori să analizăm factorii care influențează conservarea lor”, a spus Zhao.

Cum a fost îngropată pasărea cu milioane de ani în urmă?

Specimenele folosite de oamenii de știință au fost alese din arhivele Muzeului de Istorie Naturală Shandong Tianyu, din China, și au fost comparate cu mostre de sedimente pentru analiză. Toate erau complet articulate (fosilizate cu toate articulațiile încă conectate), dar conservarea țesutului moale a variat. Dintre toate aceste STM 15-36 s-a remarcat deoarece a păstrat un strat complet de pene fosilizate rare.

Echipa a analizat sedimentele pentru a determina ce fel de material organic a înconjurat păsările atunci când au fost îngropate și cum au fost depuse sedimentele.

STM 15-36 a fost asociat cu cele mai groase granule de sedimente, precum și cu cea mai bună conservare, iar materialul organic din jur provenea în principal din plante terestre, mai degrabă decât din alge lacustre, precum celelalte patru păsări. Clima din momentul în care a fost depus STM 15-36 a fost mai caldă și mai umedă, iar mediul în care a fost depus a fost mai lipsit de oxigen, ceea ce a prevenit degradarea penelor înainte ca acestea să fie fosilizate.

Au existat două opțiuni posibile pentru a explica îngroparea rapidă a STM 15-36: activitatea vulcanică sau o furtună puternică care l-a îngropat sub alte resturi. Deoarece fosilele din fluxurile piroclastice nu păstrează bine țesuturile moi, cea mai probabilă explicație este că pasărea a fost luată de o furtună și îngropată rapid pe fundul unui lac, unde un mediu de înmormântare restrâns a făcut ca această să nu fie deranjată. Această combinație de circumstanțe a însemnat că milioane de ani mai târziu, penajul său frumos va fi încă păstrat în piatră.

Viitoare studii vor aduce și mai multe informații

„Aceste pene fosilizate rare oferă un studiu de caz valoros al tafonomiei vertebratelor terestre din Jehol și al naturii ecosistemelor mezozoice”, a spus Zhao.

Ea a adăugat că așteaptă cu nerăbdare studiile viitoare care se concentrează pe caracteristicile chimice și microstructura penelor în sine, care vor extinde înțelegerea oamenilor de știință asupra modului în care aceste păsări au trăit și au murit.

Vă recomandăm să citiți și:

Arheologii au descoperit măști mayașe la Toniná. Ce simbolizează chipurile din trecut?

Descoperirea celui mai vechi ADN din lume oferă indicii despre ecosistemele antice

Primele portrete de mumie găsite în ultimii 112 ani, descoperite la Fayoum

Cele mai recente descoperiri din Epoca Bronzului făcute în situl arheologic Sanxingdui

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase