A fost găsită o nouă fosilă a unei specii umane enigmatice

O nouă fosilă denisovană a fost găsită pe fundul apei. Un fragment de mandibulă umană străveche, recuperat de pe fundul Strâmtorii Taiwan, a fost confirmat ca aparține speciei Denisovan, demonstrând astfel că această enigmatică specie umană dispărută a trăit pe întreg teritoriul Asiei.

Descoperită la o adâncime cuprinsă între 60 și 120 de metri în Canalul Penghu, această nouă fosilă denisovană a fost recuperată inițial de pescari, însă acum s-a dovedit esențială pentru cercetători în reconstituirea istoriei uneia dintre cele mai apropiate rude ale oamenilor moderni.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Specia Denisovan a fost identificată pentru prima dată în anul 2010, datorită unor fragmente osoase descoperite în Peștera Denisova din Munții Altai, Siberia. Denisovanii sunt considerați o ramură soră a oamenilor moderni, cu care s-au și încrucișat, dar s-au încrucișat și cu neanderthalienii, înainte de a dispărea în urmă cu zeci de mii de ani. Urme ale acestor încrucișări genetice pot fi încă detectate în ADN-ul unor populații din Asia de Est, ceea ce sugerează că Denisovanii au locuit într-o mare parte din Asia.

Totuși, în afară de Peștera Denisova, singurul alt loc unde au mai fost descoperite fosile denisovane este Platoul Tibetan. Această lipsă de dovezi fizice a făcut imposibilă trasarea exactă a ariei de răspândire a speciei, motiv pentru care descoperirea mandibulei din Taiwan este considerată o adevărată „schimbare de joc”.

Ce informații relevă această nouă fosilă denisovană?

Mandibula a fost descoperită la aproximativ 25 km de coasta Taiwanului, o zonă care, în perioada Pleistocenului, făcea parte din uscatul continental al Asiei. Acest lucru dovedește că Denisovanii au fost prezenți chiar și în regiunile tropicale.

Situată la circa 4.000 km sud-est de Peștera Denisova, mandibula este una dintre multele fosile din Asia care prezintă trăsături morfologice denisovane. Cu toate acestea, identificarea exactă a unei specii antice pe baza unei singure fosile este dificilă, mai ales când nu se poate extrage ADN, cum a fost și cazul acestei mandibule. Pentru a depăși acest obstacol, cercetătorii au folosit o metodă numită paleoproteomică, analizând proteinele din os și din smalțul dentar. Astfel, au reușit să identifice 4.241 de reziduuri de aminoacizi, dintre care două erau specifice Denisovanilor.

O specie deosebit de adaptabilă

Potrivit cercetătorului Frido Welker, această descoperire contribuie la conturarea imaginii unei specii umane extrem de adaptabile, care a reușit să supraviețuiască în medii foarte diferite, de la munții înalți și reci ai Siberiei sau Tibetului, până la regiunile calde și umede ale Strâmtorii Taiwan.

Mai mult, faptul că și fosilele descoperite în Tibet conțin o mandibulă le permite cercetătorilor să vorbească cu mai multă siguranță despre caracteristicile fizice ale Denisovanilor. Se pare că aceștia aveau mandibule foarte robuste și dinți mult mai mari decât ai neanderthalienilor sau ai oamenilor moderni.

De asemenea, analiza smalțului dentar a indicat faptul că individul din Taiwan era cel mai probabil de sex masculin. Totuși, cercetătorii subliniază că nu se știe încă dacă aceste caracteristici robuste sunt generale pentru toți Denisovanii sau dacă apar doar la masculi, lucru care necesită descoperirea mai multor fosile pentru a fi clarificat, notează IFL Science.

Din păcate, încercările de a data fosila din Taiwan prin metoda uraniului nu au avut succes, astfel că vârsta exactă a mandibulei nu este cunoscută. Estimările sugerează însă că aceasta datează dintr-o perioadă cuprinsă între 10.000 și 70.000 de ani sau chiar 130.000 și 190.000 de ani.

În concluzie, această descoperire deschide noi perspective pentru identificarea altor fosile denisovane în Asia, folosind metode moderne precum paleoproteomica și analiza genetică. Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Cătușele grele dintr-o veche mină de aur dezvăluie cruzimea imperiului egiptean

Fără precedent: Fosila unui vultur, veche de 30.000 de ani și cu penele intacte, găsită în Italia

O populație misterioasă de strămoși umani ne-a dat 20% dintre genele pe care le avem

O caracteristică importantă a limbajului uman a apărut cu peste 135.000 de ani în urmă