O echipă de cercetători a combinat date din arhiva Telescopului Spațial Hubble și noi observații pentru a măsura cu precizie un sistem stelar binar numit NGC3603-A1. Una dintre stele cântărește de aproape 93 de ori masa Soarelui, în timp ce companionul său ajunge la aproximativ 70 de mase solare. Împreună, cele două stele reprezintă unul dintre cele mai masive sisteme stelare binare descoperite vreodată în galaxia noastră, Calea Lactee.
Totuși, ceea ce face acest sistem cu totul extraordinar este viteza mișcării orbitale. Cei doi giganți se orbitează reciproc o dată la fiecare 3,8 zile, ceea ce înseamnă că, în timpul în care Pământul efectuează călătoria de un an în jurul Soarelui, acești doi titani se înconjoară unul pe altul de aproape 100 de ori. Apropierea dintre cele două stele și masele lor incredibile creează o relație dinamică prin care ambele obiecte spațiale sunt schimbate, potrivit Phys.org.
Totul a început în vara anului 2020, atunci când Sarah Bodansky, la acea vreme studentă la Colegiul Carleton (SUA), desfășura cercetări la Observatorul Lowell și a observat ceva ciudat în datele din arhiva Hubble.
„[Sarah] a observat ceva ce toată lumea a ratat: unele dintre trăsăturile spectrale s-au dublat atunci când stelele aveau cele mai mari mișcări înspre și dinspre noi”, a precizat dr. Phil Massey de la Observatorul Lowell (Arizona, SUA).
Această observație a fost crucială pentru că a dezvăluit natura binară a ceea ce părea să fie o stea individuală. Aflat în roiul stelar NGC 3603, una dintre cele mai active regiuni de formare stelară din galaxia noastră, sistemul a putut fi analizat doar prin claritatea excepțională a Telescopului Hubble. NGC 3603 este aflat la 25.000 de ani-lumină depărtare de Pământ.
De asemenea, ambele stele din sistem sunt atât de masive și energetice încât imită stelele Wolf-Rayet, care sunt de regulă giganți bătrâni, aflați pe moarte, care își expulzează straturile exterioare cu vânturi stelare intense. Cu toate acestea, stelele din NGC 3603-A1 sunt încă tinere, ceea ce demonstrează condițiile extreme ce pot face ca stelele masive să pară mai evoluate decât sunt de fapt.
Totodată, interacțiunea dintre cele două stele dezvăluie o poveste fascinantă de evoluție stelară. Cea mai mică din pereche pare să fi furat masă de la companionul său mai mare, iar astfel are o viteză de rotație mai mare.
Sistemele binare masive precum NGC 3603-A1 sunt progenitorii găurilor negre binare, care în cele din urmă fuzionează și creează undele gravitaționale pe care oamenii de știință au început să le detecteze din 2015. Înțelegerea acestor relații stelare ajută astronomii prevestesc unde și când astfel de coliziuni s-ar putea întâmpla.
Studiul care explică descoperirea sistemului stelar binar masiv a fost publicat în The Astrophysical Journal.
Unele planete sunt capabile să-și formeze propriile sisteme, chiar și fără stele
Astronomii au descoperit un gigant ascuns în „ceața” din jurul unei stele tinere