Test de cultură generală. Care animal aude cel mai bine?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Care animal aude cel mai bine? Pe măsură ce un liliac zboară prin noapte, el scoate sunete ultrascurte, de înaltă frecvență, și ascultă ecoul lor pentru a se orienta în întunericul pădurii. Aceste sunete sunt deasupra intervalului auditiv al celor mai multe animale, dar nu și pentru molia Galleria mellonella, care poate percepe frecvențe de până la 300 de kilohertzi, de aproximativ 15 ori mai mari decât limita superioară a auzului uman. Când detectează strigătul liliecilor, molia știe că prădătorul se apropie și se ferește la timp.

Atât liliecii, cât și moliile Galleria mellonella sunt adesea menționați ca având unele dintre cele mai performante urechi din lumea animală. Dar care animal aude cel mai bine?

• Maimuțele amazoniene contractează hepatita B umană, iar defrișările agravează situația
• Test de cultură generală. Care este cel mai rapid rechin din lume?

„Ce înseamnă cel mai bun depinde de criteriu”, explică Christine Köppl, profesoară de fiziologia cohleei și a trunchiului cerebral auditiv la Universitatea din Oldenburg (Germania). Sensibilitatea, capacitatea de a distinge între sunete similare și abilitatea de a localiza sursa unui sunet sunt factori diferiți ce definesc auzul unui animal. De aceea e greu de făcut un clasament clar. Totuși, există câteva specii remarcabile. Köppl este fascinată de strigă (Tyto alba).

„Am lucrat mult pe bufnițe, așa că ele sunt în fruntea listei mele. Întregul lor sistem auditiv a fost modelat de obiceiurile de vânătoare nocturne și de capacitatea de a localiza cu precizie prada prin ascultare”, a spus ea.

Care animal aude cel mai bine? Depinde…

Bufnițele vânează noaptea, așa că își folosesc auzul extrem de fin pentru a suplimenta vederea slabă în condiții de lumină redusă. Ele pot percepe foșnetul unui șoarece care se mișcă sub straturi groase de zăpadă sau frunze și pot calcula rapid poziția acestuia.

Reușesc asta datorită câtorva adaptări cheie: penele din jurul feței formează un fel de „parabolă” care canalizează sunetul spre urechi, iar urechea dreaptă și cea stângă sunt plasate la înălțimi ușor diferite, ceea ce face ca undele sonore să ajungă în momente distincte. Bufnițele pot folosi această diferență minusculă pentru a determina locația sunetului.

Lilieci și delfini

Deși trăiesc în medii complet diferite, liliecii și delfinii împărtășesc un talent uimitor: ecolocația.

„Îmi plac urechile delfinilor și ale liliecilor pentru că nu doar captează sunete, ci le folosesc pentru a-și construi o imagine activă a mediului”, spune Darlene Ketten, cercetătoare la Woods Hole Oceanographic Institution (SUA). Ecolocația presupune emiterea unui sunet care ricoșează din obiectele din jur, apoi analizarea ecoului pentru a crea o „hartă sonoră” a împrejurimilor. Sonarul uman e bazat pe același principiu, dar ecolocația liliecilor și a delfinilor e mult mai avansată decât tehnologia creată de oameni.

La lilieci, urechile externe mari colectează eficient undele sonore, iar zonele din creier dedicate procesării auditive sunt foarte dezvoltate, la fel cum mare parte din creierul uman este specializat în procesarea vizuală.

La delfini, urechile funcționează diferit, pentru că aceștia nu au pavilioane mari. În schimb, se bazează pe depozite de grăsime din jurul maxilarului, care transmit undele sonore prin apă. În plus, atât liliecii, cât și delfinii au mecanisme speciale în urechi care le protejează auzul de propriile sunete puternice de ecolocație.

Și totuși care animal aude cel mai bine?

Dar Brandon Southall, președinte și cercetător principal la Southall Environmental Associates, consideră că titlul pentru cel mai bun auz ar trebui să le revină pinipedelor: foci, morse și lei de mare.

„Acestea fac ceva aproape imposibil: aud la fel de bine atât sub apă, cât și pe uscat”, a spus el.

De obicei, animalele au un auz adaptat mediului lor principal. Pentru noi, sunetele subacvatice sunt distorsionate, pentru că urechile noastre sunt făcute pentru aer. La fel și invers: delfinii, dacă ar fi puși pe uscat, ar fi aproape surzi. Pinipedele însă trebuie să vâneze în ocean, dar și să trăiască și să se reproducă pe uscat, așa că au dezvoltat un sistem dual. Unele foci pot auzi aproape la fel de bine ca bufnițele pe uscat și aproape la fel de bine ca delfinii în apă, scrie Live Science.

Cheia adaptării lor este un mecanism unic: atunci când se scufundă, ele umplu urechea medie cu sânge, permițându-le undelor sonore să se transmită prin lichid și reducând distorsiunea. Când revin pe uscat, urechea se umple din nou cu aer, adaptându-se pentru percepția sunetelor din atmosferă.

„Este pur și simplu uluitor”, a spus Southall.

Vă recomandăm să citiți și:

Semne ciudate în apă: Balenele cu cocoașă încearcă să comunice cu oamenii?

Test de cultură generală. Care animal are cel mai bun simț al mirosului?

Cea mai mică specie de vidră din lume a fost redescoperită în Nepal după 185 de ani

Peste 1.000 de corali tineri, plantați în recifurile din Florida pentru a salva un ecosistem pe cale de dispariție