Fericirea de a fi singur: Cum îi convingi pe ceilalți că ești complet așa cum ești

Deși a fost căsătorită timp de 22 de ani și a mai avut o scurtă căsnicie ulterior, o femeie de 54 de ani spune că în ultimii 14 ani, de când este singură, trăiește una dintre cele mai liniștite și împlinite perioade ale vieții sale.

Are o carieră echilibrată, timp pentru ea însăși și bucuria familiei: trei fiice și câțiva nepoți care îi luminează zilele. Totuși, de fiecare dată când afirmă că este fericită singură, se lovește de reacții neîncrezătoare: „Nu poți fi fericită așa!”, „Trebuie să-ți găsești pe cineva!”

• Astronomii descoperă că o forță misterioasă influențează piticele albe
• Psihologia din spatele nedreptății emoționale și cum să ne protejăm. De ce cei dragi ne ignoră,…

Această presiune, explică jurnalista Eleanor Gordon-Smith, este familiară tuturor celor care trăiesc în afara tiparelor sociale, potrivit The Guardian.

„Oricine îndrăznește să spună nu am nevoie de asta ca să fiu fericit provoacă neînțelegere, chiar și din partea celor mai bine intenționați”, scrie ea.

Fie că e vorba despre bani, copii sau relații, societatea tinde să creadă că există o singură formulă a fericirii. Atunci când cineva afirmă că se simte bine singur, reacția celorlalți pornește adesea din propriile lor frici.

„Oamenii proiectează asupra ta ceea ce ar simți ei în locul tău. Dacă eu m-aș simți singur fără un partener, atunci presupun că și tu te simți la fel. Dar realitatea este că aceeași situație poate fi descrisă în moduri complet diferite”, explică Gordon-Smith.

Soluția? Să învățăm să vorbim despre viața noastră în propriile noastre cuvinte. În loc să spui „mă întorc într-o casă goală”, poți spune „mă întorc într-un loc liniștit”. În loc de „nu am un partener”, poți spune „am avut o căsnicie, am crescut o familie și acum am timp pentru mine”.

Această schimbare de perspectivă nu e doar un exercițiu de limbaj, ci și o formă de revendicare a propriei narațiuni. Pentru că, în cele din urmă, fericirea nu e o formulă universală, ci o realitate personală, trăită diferit de fiecare dintre noi.

„Faptul că unii oameni se simt împliniți într-o relație nu înseamnă că o relație este, obiectiv, superioară. Nu lăsa descrierea altora despre viața ta să te convingă că nu ești fericit. Dacă tu simți pace, bucurie și libertate, atunci ești exact acolo unde trebuie”, conchide Gordon-Smith.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce lucruri au în comun cei mai fericiți angajați?

Martin Seligman și puterea psihologiei pozitive. Cum putem cultiva fericirea și reziliența

Ce este fericirea? „Fericirea nu este ceva gata făcut. Ea vine din propriile tale acțiuni”

William James, părintele psihologiei americane. „Nu există fericire fără acțiune”