Una dintre cele mai faimoase fosile de hominid s-ar putea să nu fie atât de familiară pe cât credeam. Specimenul, supranumit „Picior Mic”, ar putea reprezenta o specie complet nouă.
Descoperit în peștera Sterkfontein din Africa de Sud, Piciorul Mic este considerat a fi cel mai complet schelet al unui strămoș uman antic găsit vreodată, dar identificarea și datarea sa s-au dovedit surprinzător de dificile.
Oamenii de știință sunt, în general, de acord că Piciorul Mic aparține genului Australopithecus, dar nu sunt de acord cu privire la ce specie. Unii spun că este un membru al binecunoscutului A. africanus, în timp ce descoperitorii săi au sugerat că ar trebui atribuit vechii categorii A. prometheus, scrie ScienceAlert.
Un nou studiu, condus de paleoantropologul Jesse Martin de la Universitatea La Trobe din Australia, propune că niciuna dintre etichete nu este corectă.
„Descoperirile noastre contestă clasificarea actuală a Piciorului Mic și subliniază nevoia de o taxonomie suplimentară, atentă și bazată pe dovezi, în evoluția umană,” spune Martin.
„Credem că se poate demonstra că nu este cazul să fie A. prometheus sau A. africanus. Acesta este mai probabil o rudă umană neidentificată anterior.”
Specimenul, denumit oficial StW 573, și-a câștigat porecla „Piciorul Mic” deoarece primele sale urme au fost patru oase mici ale gleznei, descoperite în Sterkfontein în 1980. Scheletul incredibil de complet a fost găsit în 1997, parțial încorporat în peretele peșterii, și a durat încă 20 de ani să fie excavat complet din roca dură, asemănătoare betonului.
Odată ce corpul a fost dezvăluit complet, echipa inițială a propus ca Piciorul Mic să nu fie A. africanus, ci l-a atribuit lui A. prometheus, reînviind un nume de mult abandonat.
În noul studiu, oamenii de știință au comparat îndeaproape anatomia Piciorului Mic cu specimene de A. africanus, precum și cu singura fosilă atribuită lui A. prometheus – un mic fragment de craniu denumit MLD 1. Folosind un scaner 3D, echipa a creat reconstrucții digitale cu o rezoluție de 300 de micrometri. Ei au găsit cel puțin cinci diferențe anatomice între Piciorul Mic și MLD 1.
„Prin urmare, nu există nicio justificare morfologică pentru alinierea StW 573 cu MLD 1,” scriu cercetătorii, „și pe această bază atribuirea StW 573 la A. prometheus nu este justificată.”
Echipa merge mai departe, susținând că MLD 1 nu diferă în niciun mod semnificativ de specimenele cunoscute de A. africanus. Numele A. prometheus ar trebui probabil să fie inclus pur și simplu în A. africanus, un argument susținut deja de mulți oameni de știință.
Cu toate acestea, rămâne întrebarea identității Piciorului Mic. Specimenul nu a împărtășit multe trăsături cu MLD 1 și celelalte specimene A. africanus, determinând echipa să sugereze că ar putea aparține unei alte specii de Australopithecus încă necunoscute.
Cercetătorii se opresc din a propune un nume sau o definiție formală pentru noua specie, optând în schimb să lase această onoare „echipei de cercetare care a petrecut mai mult de două decenii excavând și analizând remarcabilul specimen Piciorul Mic.”
Cercetarea a fost publicată în The American Journal of Biological Anthropology.
Ce dezvăluie un pigment albastru uimitor, vechi de 13.000 de ani, despre strămoșii noștri?
Cum au coexistat doi strămoși umani antici în aceeași zonă? O nouă cercetare încearcă să răspundă
O schimbare în alimentația strămoșilor preistorici a condus la evoluția fizică a oamenilor