Noi cercetări sugerează că halucinațiile auditive din schizofrenie pot proveni dintr-o eroare a creierului care confundă gândurile interioare cu voci externe.
În mod normal, creierul prezice sunetul propriului discurs interior și își reduce reacția. Însă, la persoanele care aud voci, activitatea cerebrală crește în schimb, ca și cum vocea ar aparține altcuiva. Descoperirea ar putea ajuta la identificarea semnelor de avertizare timpurie pentru psihoză.
Noul studiu condus de psihologi de la UNSW Sydney oferă cele mai clare dovezi de până acum conform cărora auzirea vocilor în schizofrenie poate apărea dintr-o defecțiune a modului în care creierul își recunoaște propria voce interioară. Cercetarea sugerează că, de fapt, creierul ar putea identifica greșit gândurile generate intern ca fiind sunete venite din lumea exterioară.
Publicat în revista Schizophrenia Bulletin, studiul indică, de asemenea, o posibilă cale pentru identificarea markerilor biologici ai schizofreniei. Acest lucru este important deoarece, în prezent, nu există teste de sânge, scanări cerebrale sau biomarkeri de laborator care să identifice în mod unic această afecțiune.
Profesorul Thomas Whitford a petrecut ani de zile studiind cum funcționează „vorbirea interioară” atât la persoanele sănătoase, cât și la cele care trăiesc cu tulburări din spectrul schizofreniei.
„Vorbirea interioară este vocea din capul tău care îți narează tăcut gândurile, ceea ce faci, planifici sau observi. Cercetările noastre arată că atunci când vorbim, chiar și doar în gând, partea creierului care procesează sunetele din exterior devine mai puțin activă. Asta pentru că, de fapt, creierul prezice sunetul propriei noastre voci. Dar la persoanele care aud voci, această predicție pare să dea greș, iar creierul reacționează ca și cum vocea ar veni de la altcineva.”
Conform prof. Whitford, aceste descoperiri susțin ferm o teorie care există în cercetarea sănătății mintale de decenii: halucinațiile auditive pot rezulta din confundarea propriului discurs interior cu unul extern.
„Această idee circulă de 50 de ani, dar a fost foarte greu de testat deoarece vorbirea interioară este inerent privată”, spune el. „O modalitate de a o măsura este utilizarea EEG-ului. Chiar dacă nu putem auzi vorbirea interioară, creierul tot reacționează la ea.”
În timp ce la oamenii sănătoși utilizarea vorbirii interioare produce o reducere a activității cerebrale (similar cu atunci când vorbesc cu voce tare), la persoanele care aud voci, această reducere nu are loc. De fapt, creierul lor reacționează și mai puternic, ca și cum sunetul ar veni din exterior.
Cercetătorii au împărțit participanții în trei grupuri: 55 de persoane cu tulburări de spectru schizofrenic care au avut halucinații auditive în ultima săptămână, 44 de persoane cu schizofrenie fără halucinații recente și 43 de persoane sănătoase.
Fiecare participant a purtat o cască EEG în timp ce asculta sunete în căști. În anumite momente, li s-a cerut să își imagineze că spun anumite cuvinte în gând, în timp ce auzeau unul dintre aceste sunete redat în căști.
La participanții sănătoși, activitatea cerebrală a scăzut atunci când silaba imaginată s-a potrivit cu sunetul auzit. Modelul opus a apărut la participanții cu halucinații recente: creierul lor a reacționat mult mai intens atunci când sunetul imaginat s-a potrivit cu cel real, scrie Sciencedaily.
Cercetătorii spun că rezultatele oferă cea mai puternică confirmare de până acum a faptului că persoanele cu schizofrenie pot experimenta discursul imaginat ca și cum ar veni din afara lor.
Echipa plănuiește acum să exploreze dacă acest tipar de răspuns cerebral ar putea ajuta la prezicerea persoanelor care vor dezvolta ulterior psihoză. Dacă va avea succes, acest test ar putea deveni un biomarker crucial, permițând începerea tratamentului mult mai devreme.
Un tratament comun pentru acnee a fost asociat cu un risc de schizofrenie cu 30% mai mic
Oamenii cu pisici ar putea avea un risc mai mare de schizofrenie, sugerează o cercetare
Unele cazuri de schizofrenie provin din malformații ale craniului, sugerează un studiu
Cercetătorii au identificat, în premieră, genele specifice implicate în schizofrenie