Care este legătura dintre zgomotul traficului și colesterol? Un nou studiu realizat de Universitatea din Oulu (Finlanda) arată că expunerea la zgomot pe timpul nopții este asociată cu modificări ale colesterolului și ale metaboliților lipidici din sânge la adulți, factori de risc cunoscuți pentru bolile cardiometabolice.
Cercetarea LongITools este una dintre cele mai ample analize de până acum privind modul în care expunerea pe termen lung la zgomotul rutier poate influența procesele biologice din organism. Aceasta arată care este legătura dintre zgomotul traficului și colesterol.
Studiul este publicat în revista Environmental Research.
Cercetătorii au constatat că persoanele expuse la niveluri nocturne de zgomot de aproximativ 50 decibeli (dB) sau mai mult prezentau modificări măsurabile ale lipidelor din sânge, inclusiv ale markerilor asociați colesterolului. Efectele deveneau mai pronunțate odată cu creșterea nivelului de zgomot.
Zgomotul produs de traficul rutier este o expunere ambientală larg răspândită, dar adesea ignorată. În Europa, milioane de oameni sunt expuși la niveluri considerate nocive pentru sănătate, în special pe timpul nopții.
Deși studiile anterioare au asociat zgomotul rutier cu boli cardiovasculare și diabet, mecanismele biologice prin care zgomotul „pătrunde sub piele” au rămas neclare. Acest studiu contribuie la clarificarea situației, arătând că expunerea la zgomot este legată de modificări ale căilor metabolice înainte de apariția bolii.
Analiza a inclus date de la 272.229 de adulți cu vârsta de peste 31 de ani, proveniți din trei mari cohorte europene: UK Biobank, Rotterdam Study și Northern Finland Birth Cohort 1966.
Nivelurile de zgomot rutier nocturn au fost estimate pentru adresele de domiciliu ale participanților folosind hărți naționale de zgomot. Accentul a fost pus pe intervalul nocturn, când oamenii sunt cel mai probabil acasă și vulnerabili la tulburări de somn.
Probele de sânge au fost analizate cu ajutorul unei platforme avansate de metabolomică bazată pe rezonanță magnetică nucleară (RMN), care a permis cuantificarea a 155 de biomarkeri metabolici. Această metodă a făcut posibilă corelarea expunerii îndelungate la zgomot nocturn cu modificări detaliate ale profilului metabolic din sânge.
Studiul a arătat că expunerea la zgomot rutier nocturn de peste 55 dB este asociată cu niveluri mai ridicate de colesterol total, colesterol LDL („rău”), lipoproteine bogate în colesterol esterificat, acizi grași și lipide implicate în structura membranelor celulare, toate relevante pentru sănătatea cardiometabolică. Pentru majoritatea biomarkerilor, s-a observat un tipar clar doză-răspuns, modificările devenind vizibile începând de la 50 dB.
„Rezultatele noastre sugerează că zgomotul din trafic pe timpul nopții poate afecta subtil, dar constant, sănătatea metabolică. Deși modificările nivelurilor de colesterol și lipide sunt mici la nivel individual, zgomotul rutier afectează un număr foarte mare de persoane, ceea ce înseamnă că impactul potențial asupra sănătății publice ar putea fi semnificativ”, a declarat Yiyan He, autoarea principală a studiului și doctorandă la Universitatea din Oulu.
„Acest studiu oferă dovezi biologice care susțin legăturile identificate anterior între zgomotul rutier și bolile cardiometabolice. Întărește ideea că zgomotul ambiental nu este doar un inconvenient, ci o problemă reală de sănătate”, a adăugat profesorul Sylvain Sebert, coautor al studiului, citat de MedicalXpress.
El sugerează că reducerea expunerii la zgomot pe timpul nopții ar putea contribui la limitarea efectelor metabolice negative, prin politici publice și măsuri precum planificarea urbană care diminuează expunerea rezidențială la trafic și proiectarea clădirilor cu accent pe spații de dormit mai silențioase.
Studiul li se adaugă dovezilor tot mai numeroase că protejarea populației de expunerea excesivă la zgomot, în special noaptea, ar putea sprijini menținerea sănătății cardiometabolice pe termen lung.
Logoterapia – 15 principii care te pot ajuta să găsești sens în situații limită din viață
De ce visăm atât de des că fugim, cădem sau că suntem urmăriți?
Este adevărat că pierdem cel mai mult din căldura corpului prin cap?
Cum ne-a schimbat tehnologia viața socială și ce putem face pentru a redeveni mai umani