În lumea modernă, două lucruri par inevitabile: microplasticele și așa-numitele „chimicale eterne”. Dacă primele afectează aproape orice formă de viață, de la oameni la balene sau albine, noile cercetări sugerează că cele din a doua categorie ar avea o țintă preferată și nu este cea la care ne-am aștepta. Iată cum „chimicalele eterne” accelerează îmbătrânirea!
„Chimicalele eterne” accelerează îmbătrânirea. Care oameni sunt cei mai afectați? „Bărbații de vârstă mijlocie sunt grupul cel mai vulnerabil”, a declarat Xiangwei Li, profesor la Shanghai Jiao Tong University School of Medicine (China).
Concluzia provine dintr-un studiu care arată că anumite „chimicale eterne”, cunoscute științific drept substanțe per- și polifluoroalchilice (PFAS), par să accelereze îmbătrânirea biologică a persoanelor expuse.
Cercetarea s-a bazat pe analizarea probelor de sânge provenite de la peste 300 de adulți vârstnici din SUA, date extrase din National Health and Nutrition Examination Survey. La momentul recoltării, au fost măsurate concentrațiile a 11 tipuri de PFAS, precum și metilomul ADN, adică totalitatea modificărilor de metilare acumulate în genom de-a lungul vieții.
Rezultatele au arătat o prezență alarmantă: acidul perfluorononanoic (PFNA) și perfluorooctanesulfonamida (PFOSA) au fost detectate în 95% dintre probe, iar alte substanțe precum PFOS, PFOA și PFHS au fost aproape la fel de frecvente.
PFAS sunt asociate cu numeroase probleme de sănătate, incluzând cancer, infertilitate, dereglări hormonale și riscuri crescute în sarcină. Din acest motiv, Uniunea Europeană analizează o posibilă interdicție extinsă, iar Franța a interzis deja PFAS în îmbrăcăminte și cosmetice. În plus, unele substanțe, precum PFOS, PFOA și PFHS, sunt restricționate sau vizate pentru eliminare prin Stockholm Convention on Persistent Organic Pollutants.
Deși nivelurile de PFAS nu au diferit semnificativ în funcție de vârstă sau sex, efectele lor au variat. Analizând datele pentru a estima vârsta biologică a participanților, cercetătorii au descoperit o legătură puternică între expunerea la PFNA și PFOSA și accelerarea îmbătrânirii, în special la bărbații de vârstă mijlocie.
Potrivit lui Li, markerii de îmbătrânire analizați sunt influențați puternic de factori de stil de viață, precum fumatul, care poate amplifica efectele poluanților. Statistic, bărbații sunt mai predispuși să fumeze, iar intervalul 45-64 de ani include cei mai mulți fumători, ceea ce ar putea explica vulnerabilitatea crescută, scrie IFL Science.
Ya-Qian Xu, autor al studiului, descrie vârsta mijlocie drept „o fereastră biologică sensibilă”, în care organismul devine mai susceptibil la factori de stres asociați îmbătrânirii, reacționând mai puternic la expunerea chimică.
Studiul are, totuși, limitări: probele de sânge au fost colectate în 1999-2000, iar situația actuală ar putea fi diferită. În plus, reglementările vizează în principal substanțele „clasice”, nu neapărat alternativele mai noi.
„Aceste rezultate sugerează că unele alternative mai recente la PFAS nu sunt neapărat opțiuni cu risc scăzut. Merită o atenție serioasă în ceea ce privește impactul lor asupra mediului”, avertizează Li.
Pentru reducerea riscului, cercetătorii recomandă limitarea consumului de alimente ambalate și evitarea încălzirii recipientelor de tip fast-food la microunde.
Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Aging.
De ce apar durerile de încheietură și cum pot fi prevenite?
Cât de adevărată este expresia că „frigul ți-a intrat în oase”?
Ce înseamnă să îți iubești jobul și când poate deveni acest lucru o problemă?
Legătura dintre poluarea aerului și Alzheimer este acum mai clară ca niciodată