Home » Istorie » Cercetătoarea dată afară din universitate care a câștigat Premiul Nobel: cine a fost Rita Levi-Montalcini?

Cercetătoarea dată afară din universitate care a câștigat Premiul Nobel: cine a fost Rita Levi-Montalcini?

Cercetătoarea dată afară din universitate care a câștigat Premiul Nobel: cine a fost Rita Levi-Montalcini?
Sursa foto: Profimedia
Publicat: 05.03.2026

În 1938, regimul fascist al lui Benito Mussolini a introdus legile rasiale care excludeau cetățenii evrei din universități și instituții publice. Printre cei afectați s-a numărat și Rita Levi-Montalcini, medic și cercetător în neurologie la Universitatea din Torino. Activitatea ei academică a fost întreruptă peste noapte.

Rita Levi-Montalcini s-a născut la 22 aprilie 1909, la Torino, într-o familie evreiască educată. Tatăl său, Adamo Levi, inginer și matematician, avea viziuni tradiționale privind rolul femeilor, dar Rita a insistat să studieze medicina. A absolvit Facultatea de Medicină din Torino și s-a specializat în neurologie și psihiatrie, lucrând în laboratorul neuroanatomistului Giuseppe Levi, acolo unde a învățat tehnici histologice care permit observarea neuronilor la microscop și metode experimentale pentru studierea dezvoltării sistemului nervos.

După excluderea din universitate, a decis să continue cercetarea pe cont propriu. Cu ajutorul fratelui ei, arhitectul Gino Levi, a amenajat un mic laborator în dormitorul casei părintești. A adaptat un incubator de ouă pentru a crește embrioni de pui și a folosit instrumente modificate manual pentru intervenții microscopice fine. Atunci când bombardamentele au început să afecteze Torino, familia s-a refugiat la țară, iar ea și-a mutat echipamentele improvizate împreună cu puținele bunuri esențiale.

În timpul experimentelor, Rita a observat un fenomen neobișnuit. Atunci când introducea celule tumorale în embrioni de pui, fibrele nervoase din apropiere începeau să se dezvolte exagerat de mult. Creșterea nu era întâmplătoare: nervii păreau să răspundă la o substanță produsă de tumoare. Această observație a dus la ipoteza că există un semnal chimic capabil să stimuleze dezvoltarea neuronilor.

În 1944, odată cu intensificarea persecuțiilor și ocupația germană în nordul Italiei, familia a fost nevoită să se ascundă la Florența sub identități false pentru a evita deportarea. Cercetările au fost întrerupte temporar, dar după război, în 1947, embriologul american Viktor Hamburger, cercetător la Washington University din St. Louis și specialist în dezvoltarea sistemului nervos, a invitat-o să continue experimentele în Statele Unite, iar ceea ce trebuia să fie o ședere de câteva luni s-a transformat într-o carieră de peste treizeci de ani.

La St. Louis, împreună cu biochimistul Stanley Cohen, care avea să contribuie decisiv la izolarea și caracterizarea chimică a moleculei, Rita Levi-Montalcini a identificat substanța responsabilă pentru creșterea accelerată a fibrelor nervoase. Substanța a fost numită Nerve Growth Factor (NGF), factorul de creștere nervoasă, o proteină care acționează ca un semnal esențial pentru anumite celule nervoase, ghidându-le dezvoltarea și asigurându-le supraviețuirea.

Descoperirea NGF a deschis un domeniu nou în neurobiologie: studiul mecanismelor moleculare care controlează creșterea și supraviețuirea neuronilor. Cu alte cuvinte, modul în care celulele nervoase primesc și interpretează semnale chimice pentru a se dezvolta corect.

În 1986, Rita Levi-Montalcini și Stanley Cohen au primit Nobelul pentru Fiziologie sau Medicină pentru descoperirea factorilor de creștere. Premiul a venit la aproape patru decenii după primele experimente realizate într-un dormitor transformat în laborator.

Rita Levi-Montalcini nu s-a căsătorit și nu a avut copii, alegând să își dedice viața cercetării. A continuat să lucreze activ până la vârsta de peste 90 de ani, a fondat institute de cercetare în Italia și a fost numită senator pe viață în 2001. A murit la 30 decembrie 2012, la Roma, la 103 ani.

În autobiografia sa, „Elogio dell’imperfezione”, Rita Levi-Montalcini descria anii de izolare nu ca pe o tragedie, ci ca pe o perioadă care i-a oferit libertate intelectuală.

Surse:

https://www.nobelprize.org/prizes/medicine/1986/levi-montalcini/biographical/

https://www.nature.com/articles/493306a

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6406900/

https://www.theguardian.com/world/2012/dec/30/rita-levi-montalcini-biologist-dies

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cinci femei care au schimbat lumea pentru totdeauna cu descoperiri istorice, dar nu au primit Premiul Nobel

Femeia din spatele fisiunii nucleare. De ce nu a primit Lise Meitner Premiul Nobel?

Geniul din umbră: Cine a fost Mileva Marić, femeia care a gândit alături de Einstein?

Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Inteligența Artificială a dezvăluit schimbări chimice ascunse în creierul afectat de Alzheimer
Inteligența Artificială a dezvăluit schimbări chimice ascunse în creierul afectat de Alzheimer
Este realitatea o iluzie? O nouă teorie sfidează fizica modernă
Este realitatea o iluzie? O nouă teorie sfidează fizica modernă
Timpul petrecut în natură modifică activitatea creierului, indică un studiu
Timpul petrecut în natură modifică activitatea creierului, indică un studiu
Poluarea aerului afectează simțurile furnicilor, iar efectele sunt îngrijorătoare
Poluarea aerului afectează simțurile furnicilor, iar efectele sunt îngrijorătoare
Scriitorul care a schimbat istoria cu un singur cuvânt: povestea lui Karl Maria Kertbeny
Scriitorul care a schimbat istoria cu un singur cuvânt: povestea lui Karl Maria Kertbeny
O formă rară de demență l-a făcut pe un bărbat să se îndrăgostească de un sunet
O formă rară de demență l-a făcut pe un bărbat să se îndrăgostească de un sunet
„Chimicalele eterne” accelerează îmbătrânirea. Care oameni sunt cei mai afectați?
„Chimicalele eterne” accelerează îmbătrânirea. Care oameni sunt cei mai afectați?
NASA a reparat racheta Artemis 2. Cât de repede ar putea avea loc o nouă lansare?
NASA a reparat racheta Artemis 2. Cât de repede ar putea avea loc o nouă lansare?
Machiajul la copii: necesitate sau vanitate? Iată ce spun părinții și specialiștii!
Machiajul la copii: necesitate sau vanitate? Iată ce spun părinții și specialiștii!
„Fate”, aplicația de dating cu AI care promite iubirea fără swipe
„Fate”, aplicația de dating cu AI care promite iubirea fără swipe
Acord între România și o companie americană: Orașul ales pentru prelucrarea metalelor rare din Groenlanda
Acord între România și o companie americană: Orașul ales pentru prelucrarea metalelor rare din Groenlanda
Controversele din jurul morţii lui Stalin. Care a fost cauza morții liderului sovietic
Controversele din jurul morţii lui Stalin. Care a fost cauza morții liderului sovietic
Descoperire tulburătoare în Grecia: Peste 150 de cadavre din timpul pandemiei COVID-19 nu s-au descompus nici până azi
Descoperire tulburătoare în Grecia: Peste 150 de cadavre din timpul pandemiei COVID-19 nu s-au descompus nici până azi
Într-un oraș din România, roboții merg pe străzi și îndeamnă trecătorii să păstreze curățenia
Într-un oraș din România, roboții merg pe străzi și îndeamnă trecătorii să păstreze curățenia
O societate medievală a rezistat timp de secole, ascunsă în stânci în nordul Spaniei
O societate medievală a rezistat timp de secole, ascunsă în stânci în nordul Spaniei
Cele mai periculoase locuri de pe planetă în care niciun turist nu ar vrea să ajungă
Cele mai periculoase locuri de pe planetă în care niciun turist nu ar vrea să ajungă
Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au făcut agenții AI mai nepoliticoși?
Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au făcut agenții AI mai nepoliticoși?
Cinci femei care au schimbat lumea pentru totdeauna cu descoperiri istorice, dar nu au primit Premiul Nobel
Cinci femei care au schimbat lumea pentru totdeauna cu descoperiri istorice, dar nu au primit Premiul Nobel