O nouă specie de păianjen preistoric descoperită în adâncuri a fost numită în onoarea lui Jacques Cousteau

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Fosila părea complet banală.” Asta a crezut inițial paleontologul Rudy Lerosey-Aubril, de la Universitatea Harvard (SUA), în timp ce analiza un exemplar de artropod din perioada Cambriană (acum aproximativ 538,8 – 485,4 milioane de ani). Dar această specie de păianjen preistoric ascundea ceva nemaivăzut.

„Pe măsură ce o curățam, am scos la iveală în mod neașteptat membre extrem de bine conservate, inclusiv o pereche de clești frontali care porneau din zona capului”, a declarat cercetătorul pentru Popular Science. Astfel de structuri nu ar trebui să existe la artropodele timpurii. În mod normal, în acea poziție se află antene, nu clești.

Această specie de păianjen preistoric este Megachelicerax cousteaui, un prădător marin de acum aproximativ 500 de milioane de ani. Descoperită în urmă cu peste 40 de ani într-un deșert din vestul statului Utah, fosila reprezintă cel mai vechi chelicerat (grupul de artropode din care fac parte astăzi păianjenii, scorpionii, crabii potcoavă și păianjenii de mare) cunoscut. Această descoperire împinge înapoi cu aproximativ 20 de milioane de ani originea cheliceratelor și oferă indicii importante despre evoluția cleștilor.

O nouă specie de păianjen preistoric are chelicerele într-un loc neașteptat

Lerosey-Aubril a petrecut peste 50 de ore curățând fosila la microscop, folosind un ac, pentru a-i analiza anatomia surprinzătoare.

Organismul avea puțin peste 7-8 centimetri lungime și un exoschelet format dintr-un scut cefalic și nouă segmente corporale distincte. Membrele din zona capului erau adaptate pentru hrănire și percepție, în timp ce cele de pe trunchi erau folosite pentru respirație și înot.

„Acest nivel de specializare anatomică este surprinzător de avansat pentru un artropod atât de vechi”, explică cercetătorul.

Cheliceratele au corpul împărțit în două regiuni principale, cefalotorace și abdomen, au patru perechi de picioare și două tipuri de apendice frontale folosite pentru prinderea hranei. Până acum, cele mai vechi fosile de acest tip datau de acum aproximativ 480 de milioane de ani. Noua descoperire arată că aceste caracteristici au apărut mult mai devreme.

Specie denumită în onoarea cunoscutului explorator Jacques-Yves Cousteau

Mai mult, Megachelicerax cousteaui reprezintă o verigă de tranziție importantă de la artropodele cambriane fără clești către cheliceratele mai moderne, asemănătoare crabilor potcoavă, care aveau deja astfel de structuri. Fosila sugerează că dezvoltarea cleștilor a precedat transformarea altor apendice în structuri similare picioarelor, ca la păianjenii de astăzi.

„Rezultatul împacă mai multe ipoteze concurente; într-un fel, toată lumea avea parțial dreptate”, a explicat coautorul studiului, Javier Ortega-Hernández.

Specia a fost numită în onoarea celebrului explorator francez Jacques-Yves Cousteau, ale cărui documentare au inspirat generații întregi.

În același timp, povestea fosilei este un exemplu al importanței descoperirilor făcute de pasionați. Ea a fost găsită de către un paleontolog amator, Lloyd Gunther, și donată ulterior unui muzeu, unde a fost păstrată timp de decenii înainte de a-i fi înțeleasă adevărata valoare științifică.

„Fosilele se găsesc în multe locuri, așa că merită să explorezi; nu știi niciodată ce povești ascund rocile din jurul tău”, spune Lerosey-Aubril.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum să îmbătrânești sănătos, conform medicilor greci și romani din antichitate

O femeie din Epoca de Piatră a fost înmormântată asemenea unui bărbat. Care a fost motivul?

Test de cultură generală. Când și unde a fost descoperită cafeaua?

Gene vechi de 3.000 de ani dezvăluie strategii surprinzătoare de supraviețuire în Polonia preistorică